Mănăstirea Căpriana – colţul de rai din inima Moldovei

300px-cc483priana_monasteryPe-un picior de plai, pe-o gură de rai, undeva  la aproximativ 40 de km nord-vest de Chişinău, în ţinutul pitoresc al Codrilor moldavi, botezaţi de basarabeni, Codrii Lăpuşnei, se află cel mai vechi aşezămînt monastic din Moldova, Mănăstirea Căpriana.
Prima menţiune documentară a Căprianei datează cu anul 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menţionată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier. O a doua menţiune documentară ne parvine din 1429 – un uric prin care Căpriana, cunoscută pe atunci ca Mănăstirea Vâşnovăţ, nume ce se trage de la rîuşorului ce curgea în împrejurimi,  primeşte statutul de mănăstire domnească din partea domnitorului Alexandru cel Bun, care donează acest aşezămînt monastic soţiei sale, princesa Marena. În acele timpuri mănăstirea cuprindea o prisacă (stupăritul fiind pe atunci o îndeletnicire predilectă a monarhilor), o moară (sau chiar mai multe) şi o moşie formată din satele Târnauca, Cârlani, Călinăuţi, Cunila, Săndreşti şi Pârjolteni.
e-88

Mai  tîrziu, acest sfînt lăcaş este redenumit  Capriana, de la Chiprian, primul egumen al mănastirii.  Pe vremuri, Căprina a fost timp indelungat resedinta mitropolitului Moldovei dar şi locul de refugiu al cronicarului Eftimie şi a unui dintre primii poeţi ai Moldovei – Chiprian. De asemenea, acest centru al spiritualităţii ortodoxe  a fost ctitorit de domnitori, printre care  Stefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandrul Lapuşneanu. Numele marelui  domnitor  Ştefan cel Mare e evocat intr-o seamă de legende referitoare la  originea mănăstirii.  În una dintre acestea se spune că revenind de la o bătălie cu tătarii Marele Ştefan şi trupele sale au făcut popas într-o poiană, din mijlocul codrilor seculari ai Lăpuşnei. Deodată, el văzuse o căprioară sângerând, fiind rănită se pare de un lup. Această scenă îl impresionă atât de tare încât a decis a construi în acestă poiana o mănăstire, numind-o Căpriana

La inceput, manastirea Căpriana era construita in totalitate din lemn, ca mai tarziu, in 1545 sa fie inaltata in piatra biserica de vara „Adormirea Maicii Domnului”( reconstruită de Petru Rareş la 1545 şi remodificată în 1821 de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, care işi odihnesşte astazi rămăşiţele lingă pereţii acestui locaş ). În perioada 1819-1820, după ce a fost afectată de un cutremur de pământ, mănăstirea a fost reconstruită. Forma actuală a bisericii „Adormirea Maicii Domnului” e cea de după reconstrucţia din 1820. Cu toate modificările sensibile survenite de-a lungul secolelor, această biserică conservează anumite particularităţi structurale şi tipologice specifice sec.XVI. Din ansamblul mănăstirii mai fac parte  biserica de iarnă „Sf. Gheorghe”( construită de către egumenul Teofilact), inălţată in 1840 si biserica noua de iarnă “Sf. Nicolae”, ce datează din 1903 şi a cărei arhitectură poartă amprenta eclecticii şi a stilizării de tip pseudo bizantin, conţinând şi elemente ale arhitecturii moldo-veneşti.e-65  Cîndva, la Capriana a existat si cea mai mare biblioteca manastireasca din Moldova cu pretioase daruri domnesti. Fiind inchisa si devastata in anii postbelici, aceasta se redeschide printre primele in 1989, devenind foarte curand un simbol al renasterii nationale. În prezent, după mai multe lucrari de renovare, mănastirea   poate fi vizitata, zilnic, de mireni de pretutindeni, care cu această ocazie pot beneficia de posibilitatea de a cunoaşte şi alte obiective turistice din zonă, precum rezervaţia peisagistica “Capriana-Scoreni”, Stejarul lui Ştefan cel Mare şi cea mai veche rezervatie din Moldova – „Codri”. Daca nu aţi avut pînă acum ocazia să-i păşiţi pragul, nu ezitaţi să o faceţi de acum încolo. Ţinutul Căprianei merită văzut , dacă nu pentru a vă îmbogăţi spiritual, cel puţin pentru a vă convinge că undeva  în inima Moldovei un colţ de rai a coborît pe pămînt.  Nu rata şansa de a-ţi bucura ochii cu priveliştea acestui sfînt lăcaş, calificat drept un monument de valoare culturală şi istorică excepţională pentru neamul românesc.

Un răspuns to “Mănăstirea Căpriana – colţul de rai din inima Moldovei”

  1. ludmilasirghi Says:

    Salut! Uite ca am gasit putin timp sa-ti vizitez blogul.
    Interesentzel materialul, bogat in date… Da’ tot cred ca era mai funny daca faceam un reportaj de pe drumul de la Capriana 🙂

    A, da! Uite aici poate redactezi un pic ca „mentiune” e „mentionat” de 2 ori in fraza.
    „Prima menţiune documentară a Căprianei datează cu anul 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menţionată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier”

    Bravo! Succese pe mai departe!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: