Iubirea

a (65)

Mi-a fost frică de iubire pînă acum
Am fugit de ea cînd mi-a ieşit în drum
Şi mi-am spus în sine: „Dacă voi iubi,
Voi ajunge să cunosc ce-nseamn-a suferi”.
Mi-a fost frica c-al meu suflet va plînge vreodată
N-am crezut nicicînd că este loc sub soare pentru o iubire-adevărată
Şi-n singurătate anii mi-au trecut fără vreun rost
De iubit, nu am iubit, însă iubit-am fost….
Toate astea n-au durat o veşnicie
Toate astea s-au topit în vînt precum un fulg de păpădie
Cînd pe strada mea iubirea a păşit
Şi în fericire sufletul mi-a învelit
Şi-am simţit atunci că dragostea nu poate fi un chin
Şi-am simţit că dragostea nu ne-ar întinde niciodată cupa cu venin
Căci iubind cu-adevărat nu faci decît doar fapte bune
Nu răneşti, nu judeci, nu te îndoieşti de ceea ce sufletul tău pereche îţi spune.
Cînd iubeşti, eşti plin de viaţă, timpul se opreşte-n loc
Cînd iubeşti te vezi în orice-mprejurare ca-ntr-un joc
Cînd iubeşti, tot ce contează este certitudinea că dragostea mîine nu va muri,
Cînd iubeşti, întinereşti cu fiecare zi.

Cristina Popa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: