Arhivă pentru Aprilie, 2009

Pastila ce aduce buna dispozitie

Posted in Have fun with tags on Aprilie 27, 2009 by crinapopa

getImage (2)

Bancuri:

1 Când e bună o soacră?  Când e ca berea-n halbă: rece, galbenă şi cu spumă la gură …

2 O bâtrână intră în cabinetul doctorului.

– Doctore, zice baba, nu ştiu ce să mă fac, de la o vreme am gaze la stomac, trag vânturi tot timpul. Noroc că le trag fără zgomot şi chiar fără miros. dar oricum , este deranjant … uite de când am intrat în biroul dumitale, am tras cel puţin 10 reprize.

Doctorul îi dă nişte pastile şi îi spune: luaţi pilulele astea de 3 ori pe zi şi veniţi la control. la control, pacienta spune: Nu ştiu ce mi-aţi dat domnule doctor că acum vânturile mele miros îngrozitor, dar au rămas la fel de silenţioase.

– Ok, zice doctorul, acum că v-am degajat sinusul nazal să vedem ce putem face cu timpanul …

 3 O mamă era foarte îngrijorată că fiul ei nu dorea să înveţe matematică deloc. aşa că îl duce la o şcoală cu profil religios, mult mai severă. După prima zi de şcoală, puştiul se întoarce acasă în mare viteză, se duce direct în camera lui şi trânteşte uşa. Mama şi tata, îgrijoraţi se duc la el şi îl găsesc făcându-şi temele la matematică. Tot anul – aceeaşi poveste. Fiul se întoarce mereu cu nota 10. Bucuroşi, părinţii îl întreabă: „ce te-a convins să te apuci de matematică” ? Fiul se uită la ai lui şi le spune: „În prima zi,  când am intrat în clasă şi am văzut un timp bătut în piroane pe semnul plus, deasupra clasei, am ştiut că oamenii ăştia nu glumesc”.

Anunțuri

În lipsa ta …

Posted in Versuri de 5 stele on Aprilie 20, 2009 by crinapopa

d0bad0bed0bfd0b8d18f-inoi1

Nebună/i inima de dor în lipsa ta

Şi buzele îmi stau amare/n aşteptare

Fără de tine orfană mi se simte inima

Fără de tine clipele îmi par amare

Şi te iubesc cu fiece secundă mai senin

Şi port speranţa/n piept că am să fiu cu tine

Dar timpul toarnă/n suflet amintiri chinuitoare şi venin

Şi/adorm a nu ştiu câta oară cu gândul că după rau va fi şi bine

Şi dimineaţa zorii mă trezesc însingurată

Şi iar imi amintesc de lipsa chinuitoare

O fi aceasta dragoste adevarată

Nu ştiu, dar mie, cel puţin, aşa îmi pare.

Pentru iubitul meu mumos si dragalas, Ivan Bârca

Cele 13 reguli ale dragostei !

Posted in LOvE & sEx, Psihologie on Aprilie 19, 2009 by crinapopa

fg1)Dacă fata loveşte băiatul, el are dreptul să o sărute

2)Dacă băiatul sărută fata cu ochii inchişi inseamnă că o iubeşte mult

3)O nelinişte din partea fetei înseamnă că vrea să rămână singură cu el

4)A scoate limba înseamnă: sărută-mă

5)A călca cu piciorul înseamnă:Iubeşte-mă

6)La o plimbare schimbarea pasului înseamnă ăa prietenia nu va mai dura mult

7)A muşca buza după sărut înseamnaă: gelozie

8)A face cu ochiul înseamnă: Imi placi

9) A sta cu mâna în părul lui înseamnă:Iubire

10)Când se uită atent în ochii tăi înseamnă că s-a îndrăgostit

11)Dacă sărută lung înseamnă că te iubeşte mult

12)Dacă se împiedică în faţa ta înseamnă că vrea să te ia în braţe

13)Dacă te priveşte dintr-o parte înseamnă că e timid şi te place

Lucriuri curioase. Ştiai că …?

Posted in Curiozităţi with tags on Aprilie 18, 2009 by crinapopa

globe, group of the people and notebook on white background

1 Regina Elizabeta a Marii Britanii tradiţional, în perioada Crăciunului serveşte vin negru de Purcari din Republica Moldova.

2 Mammon – aşa e numit diavolul în evanghelie

3  7 ianuarie  e ziua divorţurilor la britanici, deoarece atunci se depun cele mai multe cereri  de divorţ

4 Japonia este considerată ţara purităţii

5 Barcelona –  are peste 55 de muzee diverse, de la cele de artă la cele dedicate ştiinţei, istoriei, arhitecturii sau sportului.

6 Olanda are mai bine de un sfert de teritoriu sub nivelurile mării

7 La chinezi, lămîiul e simbolul morţii

8 În 2008, un cetăţean american(57, şofer, pictor amator), din Sion, o suburbie a New Yeurk-ului a reuşit să obţină de la tribunalul SUA dreptul de a-şi schimba numele în lozinca Statelor Unite, mottou marcat pe fiece dolar american.

9 În Japonia, numai femeile sunt obligate să mănînce peşte crud cu betişoare, barbatii îl pot mînca cu mîinile.

Epigrame

Posted in Have fun on Aprilie 18, 2009 by crinapopa

– În timpul acesta amar, un lucru e chiar dureros. Deşi mă ţin strîns de pahar, m-ai cad uneori şi pe jos.

 

– După o odihnă bahică. A doua zi şezind în tihnă, Acesta-i gîndul ce-mi veni, Anume după vreo odihnă, te simţi mai tare obosit.

 

– Măgarul la oglinda apei. Privindu-se cu îngîmfare, măgarul zise ofensat: Cine-o mai şi boul care, priveşte-n sus aşa holbat.

 

– Femeia la 40 de ani. E ca şi vinul bun să dea, din viţă nobilă şi pură, ce mulţi bărbaţi ar vrea să-l bea, dar nu toţi ţin la băutură.

 

– Bărbatul după 40 de ani. Cunoaşte vinul ăsta-i el, setos prin crîşme cît se plimbă, dar vrea şi-un vin mai tinerel, din cel ce pişcă doar de limbă.

 

– Ţiganca la maternitate. Din ţigancă iese-o insă, mică, dar cu mîna-ntinsă, înspre domn ginecolog, dă-mi şi mie-un ban, te rog. 

 

– Moldovenii cînd se strîng, mioritici şi cuminţi, la un colţ de masă plîng, la alt colţ scrîşnesc din dinţi.

 

– Experienţe. Fetiţele la vîrsta lor, e clar că nu prea ştiu ce vor, dar şi mai clar e mai tîrziu, femei fiind prea vor ce ştiu.

 

– Băiat fiind cînd le vedeam, ştiam şi eu ce îmi doream, acum ca serios bărbat, încerc să văd că am uitat.

 

– Leac. Cunosc pe unul care după vin şi ţuică multă, fără de măsură, a nimerit în pat la un vecin şi s-a lăsat complet de băutură.

 

– Un adevăr mi se arată la capul tulbure şi prost, petrecerea adevărată e cea la care uiţi ca-i fost.

 

 Eterna poveste. De anul nou nevasta mea fusese expeditivă ca de obicei, 3 ore cu gătitul unei mese şi-aproape dublu cu gătitul ei.

 

– La sanatoriu sau la mare se duc mulţime de bărbaţi, cîte puţin să se repare, dar vin de-acolo mai stricaţi.

 

– Uneia. Plimbîndu-ne prin văi şi lunci, atîta mi-ai făcut ochi dulci, că într-un an încet încet eu m-am ales cu diabet.

 

– Unuia. Îmi spune filozofic, elocvent că mintea multă strică permanent, dar mie-mi pare după ce-l ascult că cea puţină strică şi mai mult.

 

– Să nu dea Domnul să ajungi în culmea succesului şi să-l întîlneşti acolo pe cel mai bun prieten al tău.

 

    Şi după toată viaţa grea, groapa încet sub tine crapă şi eşti cu un picior în ea cu unul care ţi-o mai sapă.

 

– Profesorii universitari. Pe mulţi din ea îi ştim în stare să fie trişti, să plîngă-un pic cînd mai găsesc cîte-o scrisoare şi nu găsesc nimic în plic.

 

– Azi fetele din cît le-ascult se supără în mod subit, de-ai îndrăznit cumva mai mult, şi-apoi mai mult n-ai îndrăznit.

 

– Să te ferească Domnul pîn la moarte de cel ce n-a citit măcar o carte, dar şi mai mult în cercurile culte, de cel ce n-a citit şi-ascris mai multe.

 

– Profesorul de filozofie. Şi-a irosit cîndva talentul, căci enervat de-atîta şcoală, l-aşteaptă după colţ studentul cu piatra sa filozofală.

 

– Regula necesară. Într-un domeniu mai de seamă aceasta-i regula anume, ca să-ţi creezi şi tu un nume munceşti că uiţi cum te mai cheamă.

 

– Timpuri apocaliptice. Năstruşnic adevăr deschide spre vremi demult anticipate, acel ce ochi-ţi va deschide, va face pentru a ţi-i scoate.

 

– Deschide uşa creştine, auzeam strigînd la geam, şi-am deschis căci nu ştiam că şi-atuncea fiscul vine.

 

– Fumul gros inundă casa, curge vinul din pahare, singură acum doar masa se mai ţine pe picioare.

 

– Cînd mai beau şi-mi este greu, survin 2 situaţii: pe-ntuneric nu văd eu, pe lumină mă văd alţii.

 

Andrea Marin despre Ion Ţiriac

El la pat e minunat,

Pot să spun încântător,

Că-mi aduce la nevoie

Baterii la vibrator.

 

 Divorţ amiabil

Să divorţăm civilizat

Că doar niciunul nu-i mai breaz:

Tu nu mă suferi când sunt beat,

Eu nu te sufăr când sunt treaz!

 

Emigrare

Am să vă spun acum cinstit

De ce din ţară-am emigrat:

N-aveam o sursă de venit

Şi-am prins o sursă de plecat.

 

Unei frumoase bloggerite

Frumoasa esti, de pus in rama,

Si ma atragi ca un magnet;

Eu ti-as face… o epigrama.

E tot ce pot prin Internet!

 

Unei iubite cu ochi albaştri

Văd în ochii tăi de-azur

O imensă mare.

Deci, de mâine îmi procur

Colac de salvare!

 

Unui „suporter”

E pensionar „suporter” ca şi mine,

Şi zilnic, când deschide frigiderul,

Deşi nu s-a aflat cu ce echipă ţine,

El strigă „Gol!” de sperie tot cartierul.

 

Unui amant

Zace aici de un deceniu

Un amant intens curtat.

Fetele-l credeau un geniu,

Iar nevasta, …un ratat.

 

Unui bătrân căsătorit cu o puştoaică

Azi noapte soţia lui „fierbinte”

I-a cerut ferm să urce-n pat.

– Te rog, nevastă, stai cuminte,

Ce vrei tu e mort şi îngropat.

 

Unui băutor adevărat

S–a-ntors acasă bine parfumat:

– Iubita mea, Hristos a înviat!

– Adevărat, dar cum ai remarcat,

În halul în care eşti de beat?

 

Unui deştept

Tu într-o zi te-ai lăudat

Că ai mulţi neuroni. Degeaba,

Ca într-un cap aglomerat

Ei nu au loc să-şi facă treaba.

 

Unui ghinionist

De mic copil l-a urmărit norocul,

Dar totdeauna a trecut pe lângă,

Fiindcă-a făcut chiar tot voinicul,

Ca nu cumva acesta să-l ajungă.

 

Unui ginere „iubitor”

Aseară să facă baie soacrei şi–a propus,

Dar gestul nu i–a fost deloc apreciat,

Că ea cu multă–nverşunare s–a opus,

Refuzând ferm să intre în maşina de spălat.

 

Unui idiot

– Mă faci în faţă, pe mine idiot?

Strigă Ion, scrâşnindu–şi dinţii.

– Eu nu te fac, că nu mai pot,

Pe tine te–au făcut deja părinţii.

 

Unui încrezut

De nimeni nu mai ascultă,

Zice că e cel mai tare!

Vrând să facă treabă multă,

A făcut… o „treabă mare”.

 

Unui matematician celibatar

Tot invata ca nebunu`

Cat fac unu si cu unu

Dar nu stie nici acuma

Cat fac unu si cu una.

 

Unui obraznic

Eşti isteţ, faci glume bune,

Toată lumea e sub masă,

Însă gluma ta, tăciune,

N-are şapte ani de-acasă.

 

Unui slăbănog

Tu ai numai avantaje

Că eşti slab ca un arac,

Pantaloni de-ţi iei pe tine

Poţi să-ncapi pe-un singur crac.

 

Unuia greu de cap

Vai saracu’ cap al tău

nu te-ajută când ţi-e greu

nu-l mai chinui matale –

crede-l sincer… chiar îl doare

 

 Alegerile

Foaie verde giurgiuleşti

Azi traim ca in povesti,

basme multe gogonate,

auzim noi zilnic frate.

Ştim noi dupa-aşa morală,

vin alegerile-n ţară.

Hai sa zâmbim …

Posted in Have fun with tags on Aprilie 18, 2009 by crinapopa

im-in-love

Bancuri :

1 -Cum se numesc ultimii dinţi care ne apar în gură?

    – Proteză

 

 2 – Domnişoară, de cîte ori zîmbiţi îmi vine să spun „Veniţi vă rog la mine”

  –  O, dar sunteţi un Don Juan

   – Da de unde, sunt stomatolog

 

 3 Soţia unui medic stomatolog îşi avertizează soţul

 – mergem în ospeţie şi te rog să-ţi uiţi vechiul obicei profesional

– şi ce vrei de la mine

 – să te comporţi un pic mai civilizat şi să nu te uiţi în gura fiecăruia

 

 4 O doamnă venea de la serviciu pe o stradelă pustie. Un domn se apropie de ea :

       – cît e ora ?   

Uitîndu-se la ceasul de aur ea spuse :

          e ora 10 şi 20 de minute. Bărbatul îi smulse ceasul de pe mîină

          Ajutor !ajutor !, ţipă ea

          Aha, tu mai ai şi dinţi de aur !

 

5 – Cum a fost la recepţie, întreabă curioasă soţia unui medic stomatolog

 – Cum să fie, o mulţime de  mutre vechi cu dinţi noi

 

 6 – Vai doctore, aşa de tare mă doare măseaua de-mi vine să mă caţăr pe pereţi

– Şi credeţi că acolo n-o să vă mai doară ?

 

 7 Tînăra:

– Înaintea nunţii vreau să-i fac o surpriză viitorului meu soţ

 Mama :

– Ce ai de gînd? să-i arăţi proteza dentară ?

 

 8 Discută 2 vecini

– măi Gheorghe, tare mă doare un ochi !

– pe mine, măi Petre, înainte m-a durut foarte tare o măsea şi ştii ce am făcut…

– Ce ?

– l-am scos

 

 9 – Uite, Petrică, zice stomatologul, dacă mă spăl regulat pe dinţi ce albi şi frumoşi îi am

– da , dar dvs de cîţi ani vă spălaţi pe dinţi, pe cînd eu – numai de 6 ani

 

 10 – Doriţi să vă pun o coroană de aur sau din metal ?, întreabă stomatologul

 – Şi care ar fi diferenţa ?

– Dacă vă pun una de metal, n-o să vă mai deschidă nimeni mormîntul

 

 11- Petrică, cu ce ai vrea să-ţi plombez măseaua ?

 – Cu ciocolată, domnule doctor

 

 12 Ce-a făcut Vasile cînd a căzut prima dată un elicopter?

S-a dus repede în pădure să-i caute cuib

 

13 Care este diferenţa dintre un pacient şi un doctor într-un spital de psihiatrie?

Pacientul se vindecă, însă doctorul rămîne.

 

 14 -De ce-ai lipsit de la antrenament?

-Pentru că am fost bolnav

– Da ce-ai avut

– Certificat medical

 

15 Un părinte îl întreabă pe un copil:

– Ţie ce-ţi place cel mai mult: laptele sau ciocolata?

– Cel mai mult îmi place vacanţa mare, nu fiindcă e mare, ci fiindcă ţine mult

 

 16 Cînd se consideră că un meci de fotbale e amical?

Atunci cînd la sfîrşitul jocului nu sînt mai mulţi de 3 suporteri în spital

 

17 Petrică ajungînd la finiş zice: N-am venit primul, ca să nu ziceţi că mă laud.

 

18 Într-o dimineaţă cînd mă deplasam cu troleibuzul la serviciu, lîngă mine nişte studenţi. La un moment dat cineva dintre aceştia îi propune unui coleg să-i cedeze locul unei domnişoare care stătea în picioare lîngă el. Acesta: Cum să nu, eu ţin minte de la mama mea un lucru: Cu fetele totul începe de la făcutul locului, pe urmă îi cumperi o ciocolată, pînă la urmă te pomeneşti nu numai îmbrobodit, dar şi legat sub barbă.

 

 19 -Mie îmi pare că cineva mi-a legat cununia, fiindcă nu mă pot însura, îşi spune păsul unul din ei.

– O vrăjitoare de la mine din sat mi-a făcut de băutură, şi-acum fără-un păhărel de votcă nu mai pot

– Asta-i floare la ureche, mie îmi pare că mi-au făcut de umblat la lecţii.

 

 20 Partid conservator: În Moldova – partidul producătorilor de conserve, în Antarctida – partidul mîncătorilor de conserve.

 

 21 Un dulău filozof: Latru, deci exist.

 

22 Capul plecat – e mai uşor de lovit cu piciorul

 

23 Punctele de vedere care depind de un punct de sprijin sunt asemănătoare

 

24 Каждый год 8 марта я делаю жене один и тот же подарок – выношу  елку

 

 25 – Я вот здала на права наконец-то. Машину хочу купить. Может посоветуешь какая лучше для женщины.

– Посудомоечная

 

 26 Молчание – единственная вещи из золото не признаваемая женщинами

 

27 – Дорогой мне кажется что пора завести ребенка

– Это еще зачем

– Ну кто-то должен выносить мусор

 

28 Superstiţie: dacă o molie zboară pe aproape, înseamnă că în curînd îţi vei cumpăra o blană nouă

 

29 – M-a alungat soţia de acasă

– N-am ştiut că eşti însurat

– Dar, cine a spus că soţia mea m-a alungat

 

 30 – Bunelul meu ştia ora şi data cînd va muri

– El era clarvăzător?

– Ei da, judecătorul i-a spus acest lucru

 

 31 Doi beţivi mergeau pe stradă: unul se ţinea de gard şi celălalt mergea în 4 labe. Cel care se ţinea de gard îi zice celuilalt: auzi, se uită lumea la tine şi rîde. Celălalt îi răspunde: las că văd eu ce-o să faci cînd se termină gardul.

 

32 Cine merge nici pe drum , nici pe cărare? (capra).

 

 33 – Cum se numeşte soacra lui Adam?

– Nu ştiu.

– Adam nu avea soacră, fiindcă el trăia în paradis.

 

 34 Noile tendinţe în modă au ajuns şi în Scoţia: bărbaţii au început să poarte fuste mini.

 

35 – Chelner, cred că am băut peste măsură. Adu-mi ceva să-mi revin din mahmureală.

– Poftim nota de plată.

 

 36 Un bătrîn a cîştigat o sumă imensă la loto. La întrebarea jurnaliştilor cum se simte, acesta a răspuns: „Mă bucur că acum am în sfîrşit o familie mare şi iubitoare”

 

37 Vine un bussinesmen acasă. Scoate agenda şi bifează – „Aşa, datoria la bancă mi-am achitat-o”. Soţia se apropie şi-i zice: Colea, eu te-am înşelat azi cu un tip. Bussinesmenul mai bifează o dată.- „Aşa, şi datoria de soţ mi-am achitat-o”

 

38 На выходе в ночном клубе: – Почему нельзя? Ты знаешь кто мой отец? Ты пожалеешь! Мой отец водитель троллейбуса! Пожалей, а?

 

39 Чем больше мужчина смыслит в сексе тем выше его интеллект

 

 40 – Ştii, soţia m-a părăsit lăsîndu-mă fără nici o copeică

– A mea tot m-a lăsat fără nici o para chioară, dar nu m-a părăsit zaraza.

 

  41Sună soneria. Vecinul deschide uşa şi-l vede pe vecinul de jos care-i întinde un pachet şi-i zice: – V-am adus fîn.

         Fîn? Pentru ce mă rog?

         Păi pentru ţapul care ţopăie la voi permanent.

 

 42 La cununie preotul întreabă mirele: – Ei în căsătorie această femeie?

Mirele răspunde: – Da ce, îmi poţi propune ceva mai bun?

 

 43 E greu să găseşti într-o cameră întunecoasă nişte ciorapi negri care nu miros urît.

 

44 Нормальному человеку чтобы выспаться нужно еще хотя бы 10 минут

 

45 Вовочка кричит из ванной: – Мама ты мне какую рубашку дашь?

– С короткими рукавами  A по чему ты спросил?

– Чтобы знать докуда руки мыть.

 

46 Care e deosebirea dintre logica masculină şi cea feminină? Cea masculină este mai corectă, cea feminină este mai interesantă.

 

 47 – Mamă, eu mă mărit în noaptea asta

– da  de ce?

– Mîine ne ducem în călătorie pe mare.

– Uită-te să nu fie zgîrcit, uituc şi dunduc.

– Bun

Se duc ei pe mare. Vin înapoi:

– mamă am dat de dracul

– Da de ce?

– Cînd o luat caterull, o luat numai busola

– Dragul mamei, înseamnă că-i zgîrcit

– Perna în loc s-o bage sub cap o vîrît-o în altă parte

– Înseamnă că-i şi dunduc

– Pînă dimineaţa n-o mai scos-o

– Înseamnă că-i şi uituc, dar nu-i nimic şi tatăl tău tot aşa era şi iaca pînă amu trăiesc cu el.

 

 48 Trimite soţia soţul la mare, în deplasare şi îi zice:   măi, să fii foarte atent, uite eu ţi-am cusut un buznăraş la slip, în care îţi bagi banii, dar atent, să-i ascunzi acolo cînd te duci să te scalzi, să nu ţii-i fure nimeni de pe plajă.

Căsnicia între mit şi realitate

Posted in Psihologie with tags on Aprilie 18, 2009 by crinapopa

i-r-10Niciodată nu mi-am imaginat că am s-ajung să vă vorbesc despre iubire şi căsnicie – tărîmuri explorate secole în şir de personalităţi notorii, la a căror înălţime nu îndrăznesc să mă ridic, tărîmuri în care paradoxurile şi miturile se simt întocmai ca la ele acasă. Presupun că fiece persoană din acest auditoriu, la frumoasa şi gingaşa vîrstă pe care o are, a ajuns, cel puţin o dată în viaţă, să trăiască o memorabilă poveste de dragoste. Vă mai amintiţi acei fluturaşi care vă răscoleau stomacul, zvîcnirile inimii, ce răsăreau la fiece zîmbet furat sufletului drag ?

Ah, frumos sentiment mai e iubirea, un sentiment pe care-l primim cu braţele deschise în viaţa noastră, pentru ca la un moment dat  să preţuim cu zgîrcenie fiece fărîmă din el şi să-l încătuşăm de sufletul nostru în faţa Domnului, crezînd că astfel ne vom fortifica trăirile şi vom obţine împlinirea, strălucirea şi căldura, de care avem nevoi pentru a atinge limanul fericii. Şi totuşi lucrurile nu sunt întotdeauna precum le potrivim noi. Recent am citit o povestioară, care suna cam aşa:  “Un cuplu gata sa se casatoreasca a murit într-un accident de masina. Sosiţi în cer au cerut Sfantului Petru să facă nunta în Paradis. „De acord, a spus el, numai că ar fi bine să mai asteptaţi cativa ani să vedeţi dacă vreţi într-adevar sa fiţi împreuna o veşnicie”. „Bine”, au zis ei.

Dupa o suta de ani au mers din nou la sfantul apostol si li s-a cerut să mai astepte puţin. Au asteptat. Aveau timp. După o altă sută de ani au mers din nou. „De ce nu?”, a spus Petru. Dupa o nuntă ca-n Paradis, au început viaţa în doi. La optzeci de ani de la nuntă l-au cautat pe Petru şi au cerut să divorţeze. Petru le-a spus: „Asta-i culmea! Am aşteptat doua sute de ani ca sa vina un pastor aici sa va faca cununia. Cum credeti că am să reuşesc să fac rost de un avocat aici ?”

 Acum, dragii mei prieteni, haideţi să lăsăm pentru o clipă tăcerea să-şi spună cuvîntul în sală şi noi să medităm un pic asupra lucrurilor spuse mai sus! Haideţi să încercăm să deducem ce este iubirea şi căsnicia şi pe cît de compatibile sunt aceste lucruri. Mai întîi de toate, aş vrea totuşi să vă întreb: „Vi s-a întîmplat să cunoaşteţi tineri îndrăgostiţi care se iubeau nebuneşte şi considerau căsătoria un paradis în care dragostea se desfată zilnic, pentru ca la un moment dat viaţa de familie să-i trezească la realitate şi ei să constate că au devenit victime ale suferinţei şi dezamăgirilor lumeşti ?”Mărturisesc că am ajuns şi eu să cunosc asemenea tragedii sufleteşti şi aş putea chiar menţiona cîteva exemple celebre precum : căsătoria dintre Adrian Mutu şi Alexandra Dinu, Ion Ţiriac şi Maria Marinescu, Britney Spears şi Kevin Federline, Tom Cruise şi Nicole Kidman, Ştefan Bănică Junior şi Mihaiela Rădulescu …

Dar haideţi să vorbim şi despre iubire – sentimentul glorificat de o seamă de filozofi şi poeţi celebri, sentimentul prin care toate privesc în sus, toate se înnobilează. Se spune că iubirea e o foame faţă de alt om, o dimineaţă a tuturor sentimentelor, o dorinţă aprinsă de a fi cît mai aproape de omul drag (întocmai cum şi-au dorit tinerii din povestioara noastră, pînă la momentul căsătoriei). 

Amorul este o putere aşa de naturală şi de mare, el vine aşa de nechemat, izbucneşte aşa de triumfător şi de nepăsător de calculele oamenilor, dar omul nu poate păstra neatins primul sentiment şi nu poate să trăi pe socoteala lui o viaţă. Aşa se face că dragostea de pînă la căsnicie e asemeni unei sărbători, ferită de probleme zilnice. Ea îi uneşte pe oameni în orele întîlnirilor plăcute, atunci cînd aceştia sînt unul pentru altul izvorul bucuriilor, pe cînd  după căsătorie, dragostea presupune multe griji cotidiene, la început luminate de o dispoziţie sărbătorească, mai apoi pierzînd din strălucirea lor iniţială.

Căsnicia, de multe ori nu se dovedeşte a fi paradisul pe care-l rîvnesc cu nesaţ îndrăgostiţii şi totul din cauza faptului că ea îi pune pe oameni într-o situaţie de viaţă absolut nouă, cerîndu-le tinerilor căsătoriţi maturitate şi responsabilitate. În calitate de soţi, îndrăgostiţii nu mai sunt persoane dădăcite de cineva, ci constituie o parte dintr-un arhipelag numit „familie”, arhipelag ce presupune multe obligaţii. Astfel, în căsnicie, dragostea e contaminată de cotidian – ea coboară mai multe trepte şi se transformă treptat în ceva obişnuit. În căsnicie trece romantismul anilor tineri, zbuciumul sufletesc, sentimentul tulburător de a realiza visurile şi în locul lui începe să apară conştiinţa calmă a scopului atins, dispare gustul fructului interzis şi emoţionantele clipe ale întîlnirilor amoroase, pe cînd într-o relaţie „liberă”  ai senzaţia că partenerul nu este cîştigat definitiv şi asta te motivează să-l recucereşti zilnic.  În căsnicie, apare o doză de realism, ai senzaţia de sacrificiu în favoarea celuilalt, aici dispar încrederea totală, micile surprize şi bucurii de care aveai parte în perioada de curtaj, dispar autonomia şi independenţa de care mai ieri te bucurai. Iubirea, care pînă nu demult era o floare rară, parcă încetează să mai fie neobişnuită, devenind o deprindere, iar deprinderea deseori înăbuşă dragostea, o aduce la o răspîntie, o împotmoleşte în griji şi, în sfîrşit, o ofileşte.  Poate că mulţi dintre  voi nu acceptaţi ideea potrivit căreia căsnicia este duşmanul dragostei, dar însuşi Garabet Ibrăileanu afima cum că « Amorul ,,romantic” se isprăveşte de la o vreme, dacă nu… prin sinucidere,

ca-n Romeo şi Julieta, atunci prin… căsătorie ” . Aceeaşi convingeri sunt împărtăşite şi de alte personalităţi notorii, printre care Helen Rowland, care afirmă că “căsătoria înseamnă sfârşitul libertăţii şi începutul lanţurilor” şi Sorin Olariu, care scria despre căsnicie următoarele rînduri:

Primii ani sunt cei mai grei,
Va-să-zică sunt teribili,
Iar după ce treci de ei
Ceilalţi sunt…imposibili!

O altă dovadă a faptului că căsnicia este infernul dragostei ar fi şi numărul mare de divorţuri, înregistrate în ultimul timp(o căsnicie din două sfîrşeşte cu divorţ în Moldova, potrivit statisticilor recente. Mulţi ar putea să-mi  obiecteze cum că se destramă doar acele căsătorii, care nu au avut la bază o iubire adevărată, dar greşiţi amarnic pentru că însuşi jurămîntul care stă la baza încheierii căsătoriei, vorbeşte despre existenţa dragostei – “din dragoste şi nesilit de nimeni iei în căsătorie pe…”.

Alţii ar putea să-mi spună că căsătoria, spre deosebire de concubinaj nu este considerată un lucru imoral şi ilegal, şi că ea nu intra in contradicţie cu normele religioase, şi deci, prin urmare, fiind dorinţa Domnului e cu neputinţă să ucidă dragostea. Apoi vreau să ştiţi că însuşi Biblia nu acceptă în totalitate căsătoria şi chiar ne sfătuie să o evităm dacă vrem să fim fericiţi. Acest lucru îl atestăm în următoarele versete : Epistola întîia a lui Pavel către Corinteni,  «Celor neînsuraţi şi văduvelor le spun că este mai bine pentru ei să rămînă ca mine » sau versetul 32 « Cine nu este  neînsurat, se îngrijeşte de lucrurile Domnului – cum să placă Domnului, dar cine este însurat se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei », versetul 27 «  Nu eşti legat de o nevastă, nu căuta nevastă »  versetul 38 « Cine îşi mărită fata,  bine face şi cine nu şi-o mărită şi mai bine face “.

De asemenea, mulţi dintre cei prezenţi în sală nu-şi pot explica faptul că oamenii continuă să se căsătorească chiar dacă căsnicia presupune multe stări tensionante, care epuizează afectivitatea cuplului. Eu aş explica acest fenomen anume prin faptul că noi continuăm să ne supunem orbeşte tradiţiilor şi facem nunţi nu din convingeri, ci pentru că aşa e obiceiul, pentru că ne e frică de gura lumii. Ne căsătorim pentru a ne asigura bătrîneţea, pentru a cîştiga o certitudine economică şi una sexuală, care să ne potolească poftele.

Un alt lucru care trezeşte nedumeriri ar fi faptul, că dacă totuşi căsnicia ucide dragostea şi prin urmare armonia cuplului, de ce mulţi oameni refuză să divorţeze. Atunci aflaţi că mulţi dintre ei se sacrifică de dragul copiilor, alţii o fac doar pentru faptul că s-au obişnuit cu astfel de trai şi nu ar mai suporta schimbări majore în viaţa lor, dar mai sunt şi din aceea care refuză divorţul fie din cauza principiilor religioase, fie din teama c-ar putea să fie judecaţi şi consideraţi drept nişte persoane, care nu sunt bune de nimic, cauză pentru care au şi fost părăsiţi de soţ / soţie. De cele mai multe ori, pînă la căsnicie, bărbatul e foarte galant şi atent la orice dorinţă, se poartă delicat, te respectă, îţi spune des cît de mult te iubeşte, pentru ca mai apoi, după ce se însoară să te considere un obiect de uz casnic sau un instrument de furnizat plăceri.

Dacă pînă la căsătorie femeia  iubită era asemeni unei lebede, apoi după căsătorie ea-i catalogată drept o gîscă şi acest lucru e determinat atît din neglijenţa soţului , cît şi din vina soţiei care umblă şifonată şi ciufulită, şi totul din cauza poverilor ei zilnice şi a nevrozelor ce-i înăbuşă tinereţea şi frumuseţea. Căsnicia presupune griji zilnice (spre exemplu treburile de prin gospodărie, care adesea sunt împărţite după principiul «  partea leului îi revine soţiei, iar partea furnicii îi revine soţului »). Grijile zilnice produc certuri care fac să crească înstrăinarea şi iritarea în cadrul cuplului. Certurile sunt principala otravă a atmosferei din casă, în prezenţa lor dragostea pierde din intensitate.

În concluzie, dragii mei,  dacă ve-ţi ajunge vreodată să iubiţi pe cineva, asemeni propriei vieţi, şi dacă veţi intenţiona să vă uniţi destinele, meditaţi mai întîi de toate asupra dorinţelor voastre, convingeţi-vă că pasul pe care intenţionaţi să-l faceţi este anume ceea ce vă pofteşte sufletul. Amintiţi-vă de povestioara cu Sf. Petru şi tinerii dornici de căsnicie, amintiţi-vă de criza acută în care stăruie astăzi căsătoria şi de numărul alarmant al divorţurilor înregistrate în ultimul timp. Analizaţi totul la rece şi luaţi decizia pe care o consideraţi cea mai potrivită. Nu uitaţi de spusele pshihologilor potrivit cărora convieţuirea sub acelaşi acoperiş prin esenţa sa e un lucru îngrozitor, din cauza căruia s-au destrămat jumătate din căsătorii. Nu uitaţi că  trăind împreună, oamenii prea mult se bagă unii în ochii altuia, se cercetează prea minuţios, prea liber şi nevăzut rup toate florile din aureola, care înconjoară personalitatea de poezie şi graţie. Încearcaţi să nu trăiţi într-o iluzie, conştientizaţi că  odată ce vă ve-ţi căsători va trebui să vă adaptaţi la condiţiile vieţii de familiei şi va trebui să accepţi particularităţile de caracter al sufletului pereche. Acest proces de acceptare şi tolerare a convingerilor, valorilor şi deprinderilor celui drag e foarte complicat  şi uneori psihicul nostru nu izbuteşte să meargă în pas cu aceste schimbări, iar simţurile noatre ar putea slăbi sau ar fi înăbuşite.  Spre regret, mortalitatea dragostei în căsnicie e foarte mare, dar fericirea spre care tindeţi depinde numai şi numai de voi, căci alegerea vă aparţine!
Cristina Popa