Arhivă pentru mai 15, 2009

Ce rating are masteratul în Republica Moldova ?

Posted in Viata pe mapamond on mai 15, 2009 by crinapopa

burse-12673Câteva  luni îi mai despart pe studenţii ultimului an de facultate de examenul de licenţă. Cu toate astea, mulţi dintre aceştia nu s-au decis încă asupra viitorului lor postuniversitar. Masteratul ar fi una dintre opţiunile de bază ale tinerilor absolvenţi, totuşi, pe an ce trece, ciclul II de învăţământ superior, continuie să prezinte interes pentru tot mai puţini studenţi. Anul universitar trecut, aproximativ 20% dintre studenţii cu licenţă au devenit masteranzi, restul au preferat să îşi găsească un job pe piaţa muncii autohtone sau au ales calea străinătăţii. Unii, în schimb, au decis să înfrunte şomajul urmând o altă facultate, o facultate compatibilă cu ofertele existente, la ora actuală, în câmpul muncii. În rezultat, interesul tinerilor pentru studiile la masterat s-a diminuat, ceea ce nu reprezintă, deloc, un motiv îmbucurător pentru viitorul intelectual al ţării noastre.  

Totuşi, ce-i face pe studenţi să fie atât de retraşi la capitolul continuarea studiilor superioare? Motivile sunt din cele mai variate: taxe mărite, cel puţin în jur de 6000 lei, (comparativ cu salariile din ţara noastră) percepute pentru înscriere la studii, locuri reduse şi respectiv un concurs acerb de selectare a candidaţilor, dorinţa de a acumula experienţă profesională, convingerea că cunoştinţele acumulate în cadrul ciclului de licenţă sunt suficiente pentru a profesa o meserie …  Astfel, în condiţiile actuale, cu toate că  masteratul este obligatoriu pentru a deţine mai mult decât o funcţie de executant, acesta reprezintă o prioritate pentru tot mai puţini studenţi, aceştia justificându-şi alegerea prin următoarele concluzii:

Octeabrina Munteanu, 22 ani, Chişinău:  „Nu, nici gând,  masteratul nu a fost şi nici nu este o prioritate pentru mine. Cred că, pe parcursul studiilor de licenţă, în ceea ce priveşte specialitatea mea, am acumulat destule cunoştinţe ca să pot face faţă tuturor sarcinilor stabilite de meseria pentru care am optat cu 3 ani în urmă. Nu văd care ar fi rostul studiilor de master în împrejurările în care facultatea nu dispune măcar de echipamentul tehnic necesar pentru a exersa în domeniu, ce să mai zic de taxe şi alte condiţii stabilite pentru admiterea la acest ciclu. Pe viitor nu e exclus că aş putea să urmez masteratul, dar la sigur în alt domeniu, pentru că în jurnalism am asimilat tot ce se putea asimila”.

Denis Evtodienco, 22 ani, Chişinău: „Pentru mine masteratul nu prezintă interes, deoarece nu văd nici o perspectivă din el. Părerea mea e că, mai degrabă, masteratul e o mare pierdere de timp!!! Acum că absolvim facultatea, nu mai e cazul să ne mai roadem, doi ani, pantalonii pe băncile universităţii. Acum e timpul să ne găsim un job, să muncim şi să câştigăm bani  ca să ne putem întreţine şi să nu mai fim o povară pentru părinţi”.

Viorica Rotari, 22 ani, Chişinău: „Masteratul nu este o prioritate pentru mine, acum că am o familie proprie căreia trebuie să mă dedic şi un job în domeniu în care urmează să obţin diploma de licenţa. De la serviciu însuşesc mult mai multe lucruri decât de pe băncile facultăţii, motiv pentru care nu văd de ce aş mai sta la facultate încă doi ani ”.

Ion Raba, 22 ani, Chişinău: „Eu unul, nu văd care ar fi farmecul să fii absolvent cu diplomă de master şi cu un salariu mizer, când poţi să îţi câştigi existenţa şi plus la asta să-ţi permiţi mult mai multe lucruri având doar diploma de licenţă. Masteratul nu este pentru toată lumea, cel puţin, nu-i pentru mine, căci n-am de gând să-mi pierd timpul de pomană pe băncile facultăţii … Viaţa e mult prea scurtă ca să o petreci doar cu capul în cărţi. Sunt lucruri mult mai importante care ar trebui să ne preocupe la o vârstă  aşa de frumoasă, spre exemplu, întemeierea unei familii, angajarea în câmpul muncii şi acumularea de experienţă şi venit. Studiile, în schimb, nu fac decât să-ţi golească buzunarul  şi să-ţi sucească puţin creierul pentru ca până la urmă să-ţi dai seama că nu a meritat şi  să te întrebi „Oare unde mi-a fost capul atunci ?” . ”

Vitalie Popa, 22 ani, Chişinău: „Masteratul e pentru cei ce au un  sac plin cu bani şi nu ştiu ce să facă cu el. Noi, tinerii mai modeşti, ne mulţumim  şi cu o diplomă de licenţă. Şi-apoi, dacă o să depunem ceva stăruinţă şi o să manifestăm interes, cu siguranţă, o să reuşim să progresăm în domeniul pentru care am optat. Pe lângă toate astea, ar fi cazul să ne amintim că părinţii noştri nu au fost atât de studioşi ca noi, dar au reuşit şi fără licenţă, şi fără masterat să obţină un post de muncă şi să îşi asigure un trai decent”.

Totodată, există şi studenţi care apreciază şi consideră masteratul o permisă sigură pentru clădirea unui viitor bineasigurat în plan profesional, financiar şi nu numai:

Rodica Negruţă, 21 ani, Ialoveni: „Mi-ar plăcea să-mi continui studiile la masterat, ca să pot  excela la capitolul cunoştinţe teoretice şi practice în tot ceea ce se încadrează în sfera jurnalismului şi a ştiinţelor comunicării şi totodată pentru a-mi asigura un viitor profesional mai prestigios şi mai remunerat, aşa cum şi-l doreşte orice tânăr ce iese de pe băncile facultăţii.

Iulia Casian, 22 ani, Chişinău: „Sînt tentată să fac masteratul, însă nu la noi în ţară. Cred că Franţa sau oricare altă ţară vest-europeană ar fi cea mai bună alegere. Continuându-mi studiile la masterat, nu numai că o să-mi completez cunoştinţele acumulate pe parcursul ciclului de licenţă, dar o să mă aleg şi cu o nouă diplomă care o să-mi îmbogăţească CV-ul şi, totodată, o să-mi ofere posibilitatea să pretind la un post de conducere, mai bine plătit decât cel pe care l-aş putea obţine în baza diplomei de licenţă. ”  

Ana Ursu, 21 ani, or. Chişinău: „Masteratul nu e nici pe departe o pierdere zadarnică de timp cum pretind unii studenţi. Ba, din contra, e o şansă în plus ca să înveţi lucruri noi şi să devii un bun specialist într-un domeniu oarecare. Taxele de şcolarizare majorate, precum şi alte condiţii, de genul durata studiilor de 2 ani, sunt un impediment serios pentru mulţi tineri, motiv pentru care interesul lor pentru acest ciclu scade din an în an. Cu toate astea, nu-i exclus ca pe viitor lucrurile să se schimbe şi-n cazul în care o să urmăm exemplul vecinilor de peste Prut, masteratul va fi obligatoriu şi pentru studenţii noştri, iar de pe urma acestor schimbări va avea de câştigat, în primul rând, coeficientul nostru de intelectualitate”.

În ceea ce priveşte, prognozele profesorilor  universitari cu privire la interesul absolvenţilor vizavi de  ciclul II, în viitorii 5 ani, acestea sunt:

Andrei Dumbrăveanu, lector universitar, USM:  „Mulţi dintre studenţii noştri nu vin să facă masteratul pentru că nu ştiu în ce constă acesta. Tinerii noştri sunt puţin informaţi în ceea ce priveşte cel de-al doilea ciclu de învăţământ superior şi acest fapt e regretabil, mai ales ţinând cont de faptul că nivel intelectual autohton este destul de scăzut, comparativ cu  statele vecine. Pe viitor, însă, cred eu, la sigur, situaţia se va schimba în bine şi masteratul va deveni o prioritate pentru mulţi studenţi, întrucât noile timpuri vor aduce noi cerinţe faţă de aceştia şi motivaţi de o schimbare în sens ascendent, e şi normal să crească şi interesul lor pentru studiile postuniversitare”.

Georgeta Stepanov, lector universitar, USM: „În zilele noastre, masteratul este necesar, în mod obligatoriu, pentru toţi cei ce îşi doresc o oarecare protecţie socială şi, totodată, visează la o carieră de succes. Masteratul deschide tuturor perspective pentru o creştere profesională atât pe plan naţional, cât şi internaţional, motiv pentru care ţin să cred că pe viitor tinerii vor da dovadă de mai multă maturitate în deciziile pe care le iau în ceea ce priveşte studiile postuniversitare şi respectiv nu vor neglija ciclul doi de învăţământ superior cum obişnuiesc să o facă de la un timp încoace, pentru ca în scurt timp să regrete decizia luată”.

 

Studiile superioare de masterat se organizează de  către instituţiile de învăţământ superior acreditate. Admiterea în cadrul acestui ciclu de învăţământ se efectuează în baza unui concurs (probă scrisă sau orală la disciplinele de profil, teste de verificare a cunoştinţelor lingvistice la una din limbile străine însuşite anterior, precum şi de utilizare a calculatorului) la care pot participa deţinătorii diplomelor de licenţă în acelaşi domeniu sau în domenii înrudite. Durata acestora este de 1-2 ani  şi corespunde unui număr de 60 – 90 – 120 de credite transferabile. La ora actuală, cele mai căutate cursuri de masterat sunt cele din domeniul managementului, marketingului şi dreptului. Taxele pentru admiterea la ciclul masterat variază, în Republica Moldova, între 5.000 şi  circa 13.000 de lei, în timp ce în străinătate, taxele de studiu pentru un master constituie, în medie,  în jurul a 1.500 de euro pe an pentru ştiinţe umaniste şi circa  24.000 de euro anual, în cazul MBA-ului(Master of Business Administration, adică managementul afacerilor).

O fi sau nu masteratul o soluţie optimă pentru asigurarea unui viitor stabil şi lipsit de griji în plan profesional, cine ştie … Până la urmă, fiecare are cap pe umeri şi poate să decidă ce este şi ce nu este bine pentru el.  De restul se va ocupa timpul, pentru că numai el e în măsură să le pună pe toate la locul lor.

 Cristina POPA