Arhivă pentru ianuarie 11, 2010

Bolile profesionale iau amploare

Posted in Sănătate with tags on ianuarie 11, 2010 by crinapopa

Bolile apărute ca urmare a unei activităţi profesionale au devenit, la ora actuală, motiv de îngrijorare, pentru o mulţime de state de pe glob, printre care şi ţara noastră. Manifestate sub forma unei epidemii, care tinde să ia amploare în ultimii 5-10 ani, maladiile profesionale dau din ce în ce mai multe bătăi de cap diferitor categorii de populaţie, iar măsurile de prevenire întârzie să apară. Durerile cervicale, osteoartrita cotului, senzaţia de greutate la nivelul umărului  – toate aceste simptome vorbesc despre instaurarea unor afecţiuni musculo-scheletice responsabile de survenirea maladiilor profesionale.

Favorizate de sedentarism şi mişcări, repetitive la locul de muncă, bolile profesionale afectează, în special, muşchii, tendoanele şi nervii.  Potrivit unui raport , publicat, recent, în Franţa, cu privire la bolile cronice, apărute în câmpul muncii: „O mulţime de oameni de vârstă activă sunt sau vor fi direct afectaţi de afecţiunile musculo-scheletice, în următorii ani, ceea ce va afecta atât sfera socială şi economică a statelor, cât şi viaţa personală a indivizilor”. Totodată, specialiştii pretind că locul de muncă ar putea fi atât cauza, cât şi soluţia afecţiunilor generatoare de boli profesionale.

Ancheta realizată la nivelul mai multor state europene, a ajuns  la concluzia că între viaţa profesională a populaţiei şi maladiile reumatice cronice, cum ar fi: poliartrita reumatică şi spondilita anchilozantă ar exista o relaţie complexă. Acelaşi raport specifică că, în Europa, mai mult de 40 de milioane de muncitori suferă de afecţiuni musculo-scheletice, rezultate ca urmare a activităţii profesionale. Potrivit Comisiei Europene, jumătate dintre aceste boli au rezultat ca urmare a întreruperii activităţii de serviciu, la intervale de cel puţin 3 zile, iar 60% din ele reprezintă un handicap de muncă permanent. În consecinţă, mai mult de 3 milioane de europeni suferă de artrită reumatică, dintre aceştia 40% sfârşindu-şi cariera, în termen de 5 zile de la stabilirea diagnosticului.

Unul din 5 europeni(22%) se plânge de dureri de spate, legate de condiţiile de muncă şi cam tot atâţia acuză dureri musculare în gât, la nivelul umerilor şi al membrelor superioare. Afecţiunile musculo-scheletice sunt în creştere odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, mult mai vulnerabili la acest gen de afecţiuni sunt muncitorii necalificaţi, care se expun unui risc în exces, efectuând munci mult mai grele.

Creşterea ameninţătoare a numărului de boli profesionale are şi o seamă de consecinţe la nivel socio-economic: anual, circa 7 milioane de zile de lucru sunt pierdute ca urmare a afecţiunilor musculo-scheletice, ceea ce constituie pentru societate o pierdere a unui venit estimat la circa 736 milioane de euro. Cu toate acestea, după cum se subliniază în raport, în caz de boală sau de sănătate precară, omul nu trebuie să-şi părăsească locul de muncă, luându-şi o pauză de durată sau concediu medical, ci mai degrabă ar trebui să rămână activ, continuându-şi activitatea profesională.

Bine ai venit în Canada !

Posted in Calatorii si destinatii celebre with tags on ianuarie 11, 2010 by crinapopa

Denumirea statului: Canada Commonwealht(Uniunea Comunităţii Statelor Britanice)

Suprafaţa: 9,970,610Km², dintre care 755.200 km ² ape continentale- de la nord la sud se întinde pe o fîşie de-4570 km, de la vest la est-5830km

Canada cuprinde 6 fuse orare.

Aşezarea geografică: 41°40’-83°10’ latitudine nordică

52°40’-141° latitudine vestică

Forma de Stat: stat federal parlamentar

Limba naţională: engleza-45%, franceza-27%

Densitatea populaţiei: 3 locuitori/km²

Populaţia: 30, 2 mil.(2003), (locul 183) dintre care 2% populaţie indigenă

Capitala: Ottawa, 1,1 mil. locuitori

Cel mai mare oraş: Toronto-3983046 locuitori

Religia- catolică 47%, protestantă 41%

Importuri majore: vehicule, textile, fier şi oţel, semipreparate, fructe şi legume.

Exporturi majore: cherestea, gaze naturale, metale feroase şi neferoase, hîrtie şi carton, substanţe chimice, lemn, grîu, celuloză.

Locuri care merită văzute: Vancouver, Montreal, Quebec, Otawa, Cascada Niagara, Toronto Winnipeg, Badlas din provincia Alberta(„Drumul Dinozaurilor”), Lacul Louise, Parcul Naţional al Munţilor Stîncoşi, Valea Skiny, Jukon…

Moneda oficială: dolarul canadian (1 dolar=100 cenţi)

Produsul intern brut (PIB): 601329 milioane dolari SUA

Statutul: dominion şi membră a comunităţii britanice de naţiuni.

Diviziuni administrative: 10 provincii şi 3 teritorii.

Sărbătoare naţională: 1 iulie(aniversarea creării configuraţiei-1867)

Alfabetizare: 100%

Internet:(1999) 11 mil utilizatori

Caracteristici geografice

Canada este a doua ţară ca mărime din lume. Stîncile vechi şi dure a Scutului Canadian(construit din roci magmatice şi metamorfice apărute în epoca de gheaţă) ocupă o mare parte din nord, întinzîndu-se de la Munţii Stîncoşi pînă la Coasta Atlanticului şi de la sudul Bazinului Arctic pînă la Marile Lacuri. La sud-est de Scutul Canadian(50 % din suprafaţa ţării) se află cîmpiile fertile şi populate din Sf. Lawrence şi Marile Lacuri. La vest de Scutul Canadian sunt Munţii Stîncoşi şi alţi cîţiva munţi care se întind pînă la Oceanul Pacific.

Aceştia au prevenit răspîndirea climei oceanice spre interiorul ţării. Multe piscuri depăşesc 300 de metri, munţii Logan atingînd 6050 metri. Sunt patru sisteme de rîuri principale: Marile Lacuri/Sf. Lawrence; sistemul golfului Hudson cu Albany, rîurile Nelson şi Churchil; în bazinul Mackenzie (4242 km), vărsîndu-se în Oceanul Arctic; şi Fraser care curge spre Pacific. Pe teritoriul ei sunt poziţionate 1/6 din rezervele de apă dulce ale Terrei. Nordul e acoperit de tundră fără arbori şi de păduri de conifere şi lacuri. Fauna e reprezentată de: ursul grizzly, bizonul de pădure, ondatra…Vegetaţia de pădure temperată(foioase, dintre care arţarul canadian, conifere)ocupă jumătate din suprafaţa ţării, dar şi tundră şi silvotundră.

Aşezarea economico-geografică şi resursele naturale.

Canada este situată în partea nordică a continentului nord-american. Hotare terestre are cu S.U.A., în partea de sud, care au fost trasate pe linii convenţionale şi pe Marile Lacuri. Vecinătatea nemijlocită cu S.U.A. este avantajoasă pentru economia Canadei prin faptul că în apropiere se află cea mai industrială regiune economică americană (Nordul industrial). Prin Oceanul Pacific ea contactează cu ţările din Asia, Australia şi ţările de pe coasta Pacificului din America Latină, iar prin Oceanul Atlantic-cu oraşele mari industriale din estul S.U.A., cu ţările din bazinul Mării Caraibilor, Brazilia şi alte state din estul Americii Latine, Europa şi Africa.

Resursele naturale ale Canadei sun foarte bogate şi variate. Ea ocupă un loc de frunte între ţările lumii dumă mărimea rezervelor de metale neferoase (în deosebi de cupru, nichel, plumb, zinc), minereu de fier, uraniu, petrol, gaze naturale cărbuni superiori, azbest, săruri, materiale de construcţii. Cele mai mari rezerve de minereuri metalifere sunt concentrate pe Scutul Cristalin Canadian. Resursele de petrol şi gaze se găsesc în structurile sedimentare de pe cîmpiile vestice şi nordice, precum şi în regiunile de şelf. Există o varietate mare de soluri, mai prielnice agriculturii fiind cele cenuşii şi brune de pădure, precum şi cele castanii şi de cernoziom răspîndite în centrul şi sudul Marilor Cîmpii Canadiene.

Clima este continentală cu ierni reci dar vară caldă şi însorită. În ianuarie temperatura medie este de -15°C dar în nord, la Cercul Polar ea ajunge sub -30°C. Vara temperatura medie este de 19°C, iar în nordul îndepărtat în jur de 15°C, cu zile lungi şi însorite. În interior media precipitaţiilor este de 100 cm /m² sau chiar mai puţin pe an. Cele mai umede locuri sunt în munţii vestici unde ploile depăşesc 200 cm/m². În regiunea de sud, clima e temperată caldă, în interiorul ţării- temperată rece, la nord-subpolară şi polară. Coasta de vest este încălzită de Curenţii calzi nordici ai Pacificului. Coasta de est este răcită de Curenţii reci din Labrador. În Cordelieri- climă montană, foarte abundentă în ninsori.

Industria

Contribuţia mondială a Canadei la producţia mondială de cherestrea-15,6%, celuloză-10,9%, aluminiu-10,7%, extragerea de azbest-41,3%, minereu de uraniu-34,7%, nichel 20,2%, zinc-16,3%.

Industria deţine mai mult de jumătate din totalul exporturilor. Cei mai mulţi angajaţi sunt în industria alimentară şi cea a fabricării metalelor, şi împreună cu produsele petroliere, chimice, industria papetăriei şi forestieră, aduc cel mai mare venit de valută străină. Industriile sunt importante în regiunea Marilor Lacuri şi pe ţărmurile localităţii Sf. Lawrence.  Toronto, Hamilton, Windsor şi Montreal sunt cele mai mari oraşe industriale.

Industria siderurgică se limitează la o producţie care acoperă necesarul intern, deşi Canada este bine asigurată cu materii prime proprii şi produce o cantitate mai mare de oţel decît Italia, Franţa sau Marea Britanie.

Industria construcţiilor de maşini a înregistrat ritmuri înalte de creştere numai după cel de-al doilea război mondial, în mare măsură datorită investiţiilor de capital din S.U.A., Marea Britanie şi din alte state industrializate. Se dezvoltă construcţia de automobile, producţia de material rulant pentru căile ferate, construcţia de tractoare şi de maşini agricole, a navelor maritime. Centrele principale ale industriei construcţiilor de maşini sunt: Toronto, Montreal, Vancouver, Winnipeg.

Industria lemnului. Această ramură tradiţională şi specifică Canadei dispune de imense resurse forestiere şi are o piaţă largă de desfacere nu numai în ţară , dar şi în S.U.A., ea fiind susţinută de transporturile pe apă şi energia electrică ieftină. Cea mai mare parte de hîrtie şi cherestrea este exportată în S.U.A. şi ţările din Europa. Centre mari de prelucrare a lemnului se află atît în vest unde se găsesc cele mai mari suprafeţe de păduri, cît şi în oraşele din zona Marilor Lacurilor.

Industria alimentară este strîns legată de concentrarea teritorială. Aproximativ 90% din întreprinderile acestui grup de ramuri se găsesc în sudul provinciilor Ontario şi Quebec. Aici, de-a lungul fluviului Sf. Lawrente şi al Marilor Lacuri , e situată una dintre cele mai puternice axe economice din lume .

Industria forestieră. Aproape 43% din pămînt este acoperit cu pădure. Circa 80% din păduri sunt de conifere, în principal molid, brad, pin şi cedru. Canada este cel mai mare producător de lemn din lume, al doilea în producerea celulozei şi al treilea în producerea hîrtiei.

Agricultura a fost tot timpul importantă în Canada cu toate că angajaţii din agricultură sunt mai puţin de 4% din numărul total al forţei de muncă. În jur de 7,3% din suprafaţa pămîntului este arată sau folosită pentru păşune. Agricultura însumează 8 % din totalul exporturilor făcute de Canada. Cea mai mare întindere unde se cultivă pămîntul este în preeria Alberta, Saskatchewan şi Manitoba. Agricultura poartă un caracter intensiv şi este reprezentată de ferme specializate, bine înzestrate cu tehnică modernă, îngrăşăminte minerale, mijloace de protecţie a plantelor.

Canada îşi asigură nu numai necesităţile proprii în produse agro-alimentare, dar şi exportă mari excedente de cereale şi produse animaliere. După costul producţiei agricole exportate, ea ocupă un loc de frunte în lume. Se exportă 70% din producţia de grîu(20 % din totalul mondial). Ramura principală a agriculturii Canadei este creşterea animalelor(vitelor de lapte şi carne şi a porcilor).

Creşterea vitelor cornute, mari, de lapte predomină în regiunea Marilor Lacuri, iar a vitelor de carne-în regiunea de stepă. Canada este renumită ca producătoare de blănuri, pe care le furnizează crescătorilor de animale sălbatice. Din ramura sectorului vegetal se distinge cultivarea cerealelor şi mai ales a grîului. Cea mai mare parte de grîu, precum şi a orezului şi a ovăzului se cultivă în 3 provincii: Alberta, Manitoba, Saskatchewan. În estul ţării, suprafeţe mari sunt ocupate cu culturi furajere. Tot aici se dezvoltă şi pomicultura. Livezile, în special cele de meri, se întind pe o fîşie neîntreruptă de-a lungul litoralului de nord al Marilor Lacuri. Contribuţia mondială a Canadei la producţia mondială de rapiţă-22,6%, ovăz-13,1%, orz-9,5%.

Pescuitul

Cu toate că nu se află printre primele ţări în domeniul pescuitului, Canada este un exportator important cu peste 1,5 milioane tone de peşte anual. Principala zonă de pescuit este în apropiere de Newfoundland.

Energetica

Resursele proprii de combustibili şi energie hidraulică asigură pe deplin necesităţile ţării, servind şi ca obiect de export. Energia electrică este produsă de centralele hidroelectrice, multe dintre care figurînd după capacitate printre cele mai mari din lume. Canada dispune şi de centrale atomoelectrice, care au aceeaşi capacitate instalată ca şi cele din Marea Britanie sau Ucraina. În producţia totală de energie electrică Canada este depăşită numai de S.U.A., Rusia, Japonia şi China, iar după producţia pe cap de locuitor deţine locul doi după Norvegia. Canada face parte din primele ţări mari producătoare de petrol. Petrolul şi gazele naturale se extrag în vest şi în sectorul arctic. Din regiunile de nord şi de vest ale ţării au fost pozate conducte de gaz şi petrol spre centrele industriale din sud-est şi zona Marilor Lacuri.

Transporturile joacă un rol deosebit avînd în vedere teritoriul vast şi depărtările mari dintre centrele industriale situate între diferite regiuni ale ţării. Reţeaua de transport este bine dezvoltată, însă repartizată neuniform. Căile de comunicaţie sunt concentrate în partea de sud a ţării. Transportul feroviar şi magistralele transcontinentale au contribuit mult la valorificarea imenselor teritorii din interiorul ţării. În prezent, în traficul de mărfuri, transportul feroviar ocupă primul loc, iar în ceea ce priveşte traficul de persoane se situează pe locul 3, fiind depăşit de transportul autorutier şi cel aerian. În Canada transportul aerian fiind adeseori unicul mijloc de comunicaţie cu regiunile îndepărtate din partea centrală şi din nord a ţării, a înregistrat o puternică dezvoltare.

Pe cale aeriană, Canada întreţine legături cu numeroase ţări de pe toate continentele, ponderea ei în transporturile aeriene de mărfuri constituie 3% din totalul mondial. Transportul pe apă are şi el o mare importanţă pentru Canada. Porturile maritime de pe coasta oceanică asigură legăturile economice cu ţările de pe alte continente. Sistemul de navigaţie al Marilor Lacuri şi al fluviului Sf. Laurenţiu avînd o lungime totală de 3700km, are un rol decisiv pentru Canada, întru cît în această zonă este concentrată cea mai mare parte a potenţialului industrial al ţării şi prin acest sistem de transport, Canada întreţine relaţii strînse, economice cu S.U.A.

Sunt peste 39000km de autostrăzi incluzînd rutele transcontinentale şi Autostrada Alaska. Autostrada Transcanada(7766km)este cea mai lungă autostradă pavată din lume. Montreal, Toronto şi Vancouver au metrouri, iar Calgari şi Edmonton au sisteme speciale de transport urban. Căile ferate au o lungime de 885563km. Cinci linii aeriene intreţin serviciile interne şi internaţionale. Halifax, Montreal şi Vancouver sunt cele mai importante porturi.

Populaţia

Ontario este provincia cea mai populată, cu 10746000 de locuitori. Quebec are 7208800 locuitori, iar Columbia Britanică 3535100. Pe tot parcursul secolului al XX-lea Canada a înregistrat o dinamică sporită a numărului populaţiei. În 1901 populaţia Canadei număra 5,4 mil. Locuitori, iar peste jumătate de secol, în 1950, ea a crescut cu încă 8, 4 mil. Alcătuind 13, 8 mil. Către 1970 populaţia Canadei a atins 21, 5 mil. Locuitori, mărindu-se faţă de anul 1950 cu 7, 7 mil. În următorii 25 de ani, ea a mai adăugat încă 8 mil. Constituind în prezent un total de circa 29 mil. Locuitori. Printre ţările înalt industrializate, Canada are cel mai ridicat spor natural al populaţiei, evaluat la 0,8% pe an, ceea ce e aproape de 2 ori mai mult de cît în majoritatea ţărilor dezvoltate din Europa.

Natalitatea 11,3%, mortalitatea 7,4%, spor natural 3,9%; speranţa de viaţă la naştere:76 ani(masc.) şi 83 ani(fem.). Populaţia Canadei, ca şi a S.U.A, s-a a format pe baza migraţiilor masive din Europa, în special din Marea Britanie şi Franţa, iar în perioada contemporană şi din alte regiuni ale lumii. Componenţa etnică a populaţiei este neomogenă. Circa ½ din locuitorii Canadei sunt de origine britanică, iar aproximativ 1/3 o constituie franco-canadienii. Ultimii sunt mai numeroşi în provincia Quebec, fosta colonie franceză încă din secolul XVII-lea.

Franco-canadienii şi-au păstrat pînă în prezent particularităţile naţionale. Pe lîngă aceste 2 grupe principale etnice, în Canada locuiesc un număr considerabil de originari din alte ţări europene, precum şi latino-americani, asiatici şi africani. Aborigenii constituie mai puţin de 1% din totalul populaţiei. Cota anuală de imigrare autorizată a fost, în ultimii ani, de 250000 persoane, prioritate avînd reîntegrarea familială(110000 anual) şi personalul calificat sau potenţiali investitori în C.(110700 anual). Cea mai mare parte a canadienilor locuiesc în sud, pe o fîşie de circa 160 km, cu densităţi mai mari în sud-est, mai rar în prerii şi pe ţărmurile oceanice de vest şi de est şi foarte rar în jumătatea nordică.

Canada e o ţară înalt urbanizată, cu o pondere de circa 76% de populaţie urbană. Majoritatea oraşelor sunt situate în jurul Marilor Lacuri şi pe ţărmul oceanic. Aspectul oraşelor poartă amprenta arhitecturii engleze: există multe parcuri, cartiere de locuit şi vile tipic engleze, cu proiecţie bine îngrijite în faţa casei. Localităţile rurale sunt mici ca mărime, avînd caracter de ferme dispersate pe arii mari, dar bine asigurate cu şosele, modernizate şi cu multe alte comodităţi. În Canada, funcţionează 2 limbi oficiale- engleza şi franceza, şi respectiv, 2 religii principale- anglicană şi catolică. În viaţa politică şi economică a ţării predomină anglo-canadienii, ceea ce a condus adeseori la tensionarea problemei naţionale.

Turism: aproximativ 19,5 mil de turişti străini; venituri: 10,17 md. $. Principalele zone sunt obiectivele: prov. Quebec, cu centrele Montreal(bazilica Marie-Reine-du-Monde), Quebec(castelul Frontenac-sec. 16, catedrala Notre-Dame-des Victoires-1688; Muzeul Civilizaţiei) şi parcurile provinciale Laurentides, Mont-Tremblant, prov. Ontario, cu metropola Toronto; Ottawa, cu Muzeul Aviaţiei şi Muzeul Civilizaţiilor; cascada Niagara(la graniţa cu SUA); prov. Columbia Britanică, cu Vancouver, Munţii Stîncoşi şi Munţii Coastei; insula Newfoundland(cu cea mai veche aşezare europeană din America, cetatea Vikină de la L’Anse aux Meadows; turism de vînătoare şi pescuit). Zona arctică atrage tot mai mulţi turişti pasionaţi de sporturi de iarnă(ski, bob, săniuş, curse cu sănii trase de reni, cîini etc.).


Familia – pe primul loc

Posted in Eu şi bebeluşul meu! with tags on ianuarie 11, 2010 by crinapopa

Copii învaţă să devină adulţi urmând comportamentul acestora. Astfel, cel mai puternic model în viaţă pentru copii rămân adulţii. Familia cea mai reuşită e acea familie în care fiecărui membru îi pasă de binele celorlalţi şi face orice ca să-i protejeze. Primul pas în a avea o astfel de familie e să vă implicaţi activ şi zilnic în îmbunătăţirea vieţii tuturor membrilor acesteia.

Schimbaţi-vă programul obişnuit aşa ca să puteţi petrece mai mult timp alături de copii. Asta ar însemna să le citiţi o poveste înainte de culcare, să participaţi activ la hobby-urile lor, să vizionaţi împreună un film măcar o dată pe săptămână.

Ajutaţi-vă copii să-şi stabilească şi să-şi atingă obiectivele. Copii îşi consideră părinţii un suport solid şi sigur, iar căminul trebuie să fie pentru ei un loc în care atunci când păşesc pragul casei şi închid uşa după ei, nu trebuie să se simtă nevoiţi să devină defensivi sau să se îndoiască de loialitatea familiei. Ei au nevoie să ştie că nu trebuie să găsească sprijin în afara familiei, ci în sânul familiei. Atunci când sunt martorii unui conflict, în casa lor, lumea lor e zguduită din temelie. Încep să se simtă nesiguri, fără certitudinea zilei de mâine.

Nu vă certaţi de faţă cu cei mici! Luptând cu ţipete şi insulte de faţă cu ei, nu faceţi nimic altceva decât să abuzaţi de ei.

Nu vă luptaţi pentru o cauză dreaptă încercând să demonstraţi cine are dreptate! Nu spuneţi că nu vă puteţi abţine. Găsiţi o cale de a vă elibera frustrarea, fără a vă răzbuna pe copii. Dacă discuţia în contradictoriu este civilizată, lăsaţi-vă copii să vadă şi deznodământul. Trăiţi alături de ei momentul împăcării! Fiţi autoritari sau prietenoşi, dar nu depăşiţi niciodată limitele stabilite. Copii au nevoie de o figură autoritară care să le spună ce fel de atitudini sunt acceptabile şi unde anume depăşesc măsura. Fii un părinte modern, dar înţelept! Socializarea este unul dintre instrumentele care o să-ţi ajute copilul să reuşească în viaţă. Învaţă-l să lucreze în armonie cu alţi copii de vârsta lui. El trebuie să se joace cu ceilalţi, să-şi împartă cu ei jucăriile sau să-şi aştepte rândul.

Învaţă-ţi micuţul să fie atent! Indiferent dacă se referă la felul în care ţine creionul în mână, rezolvă un puzzle, conduce o bicicletă … Totul se învaţă prin observaţie! Ajută-l să-şi descopere pasiunile! Scoate-l cât mai des din casă, departe de televizor, calculator sau jocurile video. Fă-i cunoştinţă cu diverse genuri de muzică, întreceri sportive, artele …. Lăsaţi-l să aleagă ceea ce îi place. Fă-l să se simtă ascultat! Încercaţi să fiţi atenţi la ceea ce vă comunică fie verbal, fie prin desen. Cereţi-i o părere despre desenele dumneavoastră.

Nu uitaţi: exemplu personal e principiul de bază în educarea copiilor. Din clipa în care vin pe lume, copii învaţă de la voi ce e aia viaţă. Ei observă, învaţă şi imită comportamentele, acţiunile, valorile, convingerile şi chiar expresiile celor din jur. Iată de ce ar fi bine să vă şlefuiţi zilnic, pentru a-i arăta copilului dvs. Că sunteţi adultul pe care el şi l-ar dori ca model.