Arhivă pentru noiembrie 16, 2010

25 de ani de căsnicie fericită pentru soţii Bârca

Posted in Mirese, nunti si luna de miere with tags on noiembrie 16, 2010 by crinapopa

A fost odată ca-n poveşti

A fost ca niciodată

Într-un sătuc numit Costeşti

Un băiat şi o fată

Pe el Valera îl chema

Şi mult n-a stat holtei

Căci într-o zi s-a-drăgostit lulea

De Mărioara lui Andrei.

Şi mult n-a stat al nostru păţănaş

Pe gânduri, pân a o peţi,

Şi-a luat în dinţi inima lui de iepuraş

Şi-i zise într-o zi: Marieo, hai şi ne-om iubi!

Şi cum era Ea tănără şi frumuşică

Se sperie când auzi că alde Botnă de nevast-o vrea

Dar într-un ceas mai bun, călcă peste-a ei frică

Şi-i zise: haide, Valerică, or fi ai tăi „hăiţi”, dar poate tu nu eşti aşa!

 

Şi nuntă mare au făcut

Şi s-a dansat până în zori,

Şi s-a mâncat şi s-a băut

Şi miri-n capul mesei au stat ca două flori.

Şi vrei nu vrei, dar nunta s-o sfârşit

Şi la un an, era o gălăgie mare pe „lejanca” lor

Primul copil pe lume o venit

Şi de la atâta scâncete de Ua-Ua-Ua-Ua, aveau nevoie nopţile de Dimidrol.

Căci Sfântu-Andrei – aşa cum l-au numit

Îi învăţase ce înseamnă primul hop trecut în doi

Şi greutăţile de-atunci mai tare i-au unit

Şi au trecut cu dragoste şi înţelegere peste zeci de nevoi.

 

 

Şi cum mare şi darnică e Mâna Domnului pe-acest pământ

Cînd iaca –iaca închideau un ochi la miez de noapte

La mai puţin de-un an li s-o umplut lejanca cu înc-un sfânt,

Făcut şi el gospodăreşte, „caroce” ca la carte.

Şi l-au numit Ivan pe ăst mai mititel

Că dă, mă rog aşa-l chema pe socru mare

Şi greutăţile s-au înmulţit cu el

În loc de unu, urlau doi pe lejancă cerând de mâncare!

 

 

Dar cum n-ai da, copii-s cea mai mare bogăţie

Şi pentru ei te rupi în zece părţi

Şi toate le reuşeşti, pace să fie !

Nu o zic eu, o zic cele mai înţelepte cărţi.

Şi uite-aşa Maria noastră şi-al ei Valerică

S-au tot trudit să aibă sfinţii lor de toate câte or pofti

Şi peste ani buni, iarăşi fără frică

Zise femeia: măi bărbate, doar atât mă poţi iubi?

 

Doi sfinţi în casă e-o avere mare,

Dar asta nu e tot ce mi-am dorit

Doar 3 copii, bărbate sunt o binecuvântare!

Dă-i foc la ghete, încă n-am îmbătrânit!

Şi uite-aşa acolo unde dragostea trăieşte

Şi anii nu o-mbătrânesc

Acolo pe lejancă loc întotdeauna se găseşte

Pentru alţi sfinţi născuţi din purul „Te iubesc”!

 

Şi mult nu a trecut şi barza le-a adus ceva

Un bebe şi un altu „zapasnoi”

Şi-au zis atunci toţi 4: „Opa na!”

Victoria şi Vicu – în total fac 2

 

De fapt, vă daţi şi singuri seama

Ce bucurie s-a lăsat pe capul lor

Când au văzut unde ajungi când nu ai teamă

Şi câte nopţi o să urmeze iar cu Dimidrol.

 

Dar uite că a fost cum nu se aşteptau mai bine

Şi pruncii i-au crescut şi la gospodărie-au tras

Şi astăzi, după 25 de ani, aceeaşi dragoste legaţi îi ţine

Şi tot ce le doresc e să îi ştiu aşa şi restul anilor ce le-au rămas.

 

Să ştie că se au unul pe celălalt la Bine şi la Rău

Şi restul nimic nu contează

Acolo unde-i dragoste, acolo-i Dumnezeu !

Şi-o inimă vitează!

 

Cu dragoste şi respect de la CRINA pentru soţii  Maria şi Valeriu Bârca