Arhivă pentru octombrie 9, 2011

Analiza rubricii sportive a programului informativ Mesager

Posted in Reportaj on octombrie 9, 2011 by crinapopa

Rubrica „SPORT” este una dintre cele mai constante şi mai fidele rubrici ale programului de actualităţi „Mesager”, difuzat zilnic, începînd cu ora 21°°, de postul public de televiziune Moldova 1 . Această rubrică debutează cu regularitate pe ecranele noastre în jurul orei 21³º, adică este plasată, cu stricteţe, spre sfîrşitul ediţiei informative, ocupînd un volum de emisie de aproximativ 5 minute. Trecerea de la prezentarea propriu-zisă a principalelor ştiri ale momentului spre rubrica „ SPORT” se face prin intermediul unui generic de 5 secunde, generic sonorizat într-un mod inedit şi animat în culori reci şi „şterse”, care prezinte diverse suprapuneri de fragmente selectate din lumea sporturilor, o incidenţă mai mare constituind-o cadrele dinamice din lumea sportului rege, adică a fotbalului.

 Gazda rubricii sportive o constituie prezentatorul sau prezentatoarea ediţiei informative propriu-zise, ceea ce nu reprezintă deloc un aspect pozitiv şi nu contribuie la sporirea captivării telespectatorilor, deoarece ştirile colectate din realitatea sportivă se încadrează într-un domeniu specializat, care se adresează unui public specializat şi individualizat, domeniu ce presupune noi condiţii şi maniere de prezentare, total diferite de principiile de relatare a ştirilor obişnuite. Printre obiecţiile care ar putea fi aduse crainicului rubricii „SPORT”, ar fi de menţionat: lipsa siguranţei de sine şi prezenţa unei concentrări excesive în timpul prezentării, lucru care devine destul de evident în timpul pronunţării unor termeni sportivi mai puţin cunoscuţi sau a unor nume proprii străine, ce reflectă personalităţi din lumea sportului. De asemenea, crainicul nu citeşte ştirile cu interes, el nu pare captivat de informaţia pe care o comunică. În timpul lecturării ştirilor, se creează impresia că totul cade spre final, adică prezentatorul ştirilor nu îşi păstrează suflul pînă la sfîrşit. Acest lucru dă impresia de neprofesionalism.

          Rubrica sportivă a programului de ştiri „Mesager” nu debutează cu o prezentare succintă a noutăţilor ce urmează a fi relatate, ci, în cele mai dese cazuri, trece direct la expunerea de către prezentator a unor introuri clare şi succinte, care, cu părere de rău, nu sunt completate de un suport iconografic. Din acest punct de vedere remarcăm prezenţa unui avantaj:

  • publicul-ţintă e ţinut în suspans pe tot parcursul rubricii. El nu ştie ce materiale informative vor urma şi acest lucru îi trezeşte o mare curiozitate şi-l menţine în aşteptarea informaţiilor ce prezintă, pentru sine, o semnificaţie importantă, un oarecare interes.

Riscul pe care îl atestăm din perspectiva modalităţii de debut a rubricii „SPORT”  constă în următoarele:

  • necunoaşterea materialelor informative care urmează a fi puse pe post poate stîrni publicului-ţintă o stare de apatie, indiferenţă sau chiar de uşoară plictiseală, care de cele mai multe ori sfîrşeşte prin eschivarea publicului de la urmărirea continuă a ştirilor.

În alte cazuri, genericul e urmat de o prezentare rezumativă a ştirilor, expuse consecutiv fără de lansarea unor introuri, lucru care de obicei constituie misiunea crainicului.

        Rubrica „SPORT” a ediţiei informative „Mesager” găzduieşte, zilnic, în cuprinsul său un pachet informativ care oscilează  de la un material jurnalistic sportiv (realizat sub forma unei ştiri, a unui reportaj sau a unui amalgam dintre mai multe genuri informative) pînă la cel mult trei materiale informative, în care, de obicei, sunt abordate diverse tematici (realităţi) sportive: lumea fotbalului (cu o frecvenţă mult mai mare, care se cuprinde în limitele a aproximativ 4-5 apariţii pe săptămînă) şi lumea baschetului, tenisului(de masă şi de cîmp), luptelor libere şi a fitnesului , etc…(cu o frecvenţă ceva mai redusă – 1-2 apariţii pe săptămînă).

          Paginarea în cadrul rubricii sportive este realizată sub forma unei tradiţii care are la bază cîteva criterii ce deţin un statut dominant:

ü  Proximitate spaţială şi temporală

ü  Importanţa evenimentului

ü  Prezenţa personalităţilor notorii din lumea sporturilor

ü  Amploarea evenimentului

ü  Consecinţele

ü  Noutate

Senzaţionalul, negativismul şi prezenţa conflictul se manifestă mai mult ca nişte criterii minoritare în selectarea ştirilor ce urmează a fi puse pe post.

Introurile rubricii sportive sînt expuse în cel mult 3 propoziţii, cu o viteză de lecturare de aproximativ 3 cuvinte pe secundă(tangenţe cu principiile şcolii britanice). Informaţia care se încadrează în lansări nu e repetată în conţinutul ştirii.   Iată cîteva exemple de introuri difuzate în perioada 1-10 februarie 2008, în cadrul programului informativ „Mesager” :

1 „În sala mare a Universităţii de Stat, de Educaţie fizică şi Sport, astăzi s-a desfăşurat campionatul Republicii Moldova la lupte greco-romane. La competiţie au participat cei mai buni luptători din republică, campionatul naţional servind pentru ei principalul criteriu de selecţie în lotul reprezentativ.”

2 „În premieră, în capitală, s-a desfăşurat timp de 3 zile Convenţia internaţională de fitnes, organizată de clubul „Alexia” din Chişinău, în colaborare cu Agenţia sportului, Comitetul Naţional Olimpic, Universitatea de Stat Educaţie fizică şi Sport şi Federaţia naţională de aerobică”.

3 „Luni, 4 februarie, la Complexul Şerif din Tiraspol, formaţia de tineret a Republicii Moldova la fotbal va susţine amicalul cu reprezentativa similară a României. La federaţia naţională de specialitate va avea loc o conferinţă de presă susţinută de antrenorul Ilie Carp”.

4 „Are 12 ani şi o pasiune imensă pentru tenisul de cîmp. A adunat în palmares 16 medalii şi 8 cupe adunate la concursuri naţionale şi internaţionale. Acum se pregăteşte să înfrunte colegele sale din România”.

5 „ Meci cheie astăzi în campionatul naţional de baschet. Încins şi dramatic meciul dintre liderii ASEM şi GAMA Cahul a constituit capul de afiş al etapei ordinare”.

Analizînd aceste introuri ajungem la concluzia că ele sunt mai mult rezumative şi mai puţin captivante, au o structură complexă(nu sînt realizate sub formă de monolid). Pe alocuri, atestăm repetiţii ale aceluiaşi cuvînt, lucru care se putea evita prin utilizarea sinonimelor. De asemenea, introurile abundă în adjective şi îşi propun să răspundă la întrebările: unde? cînd? ce? cine?

Informaţiile rubricii „SPORT” sunt structurate după mai multe modele, dintre care cele mai frecvente sunt:

  • Modelul unităţii dramatice – (punct culminant – cauză – efect)
  • Formula WHAT – (ce s-a întîmplat? – cum? – detalii – final)

În cadrul rubricii „SPORT”, prioritate au următoarele tipuri de ştiri:

1 conform gradului de interes în timp – prioritate au „hard news” (ştiri despre meciuri şi relatări despre evenimente sportive de o actualitate imediată, prezentate într-o manieră impersonală),  în timp ce „soft news” (ştiri sportive de o actualitate largă) sînt evitate sau marginalizate, întrucît acest gen de ştiri prezintă sportul ca pe o formă de divertisment. Domeniul ştirilor sportive „hard” includ: interpretări competente ale unor meciuri de o importanţă deosebită, relatări despre transferuri de jucători, accidentări, modificări de reguli. Punctul de interes al ştirilor sportive difuzate în cadrul rubricii „SPORT” e biografic, deoarece se concentrează asupra experienţelor, gusturilor, opiniilor personalităţilor din lumea sportului.

2 conform duratei sau volumului de expunere – o incidenţă mai mare o au ştirile obişnuite, în timp ce flashurile şi ştirile ample sînt expuse foarte rar(au o frecvenţă de cel mult 1-2 apariţii pe săptămînă).

3 conform raportului dintre momentul difuzării şi cel al desfăşurării evenimentului – o incidenţă mare o au ştirile post-factum(prezente în fiece ediţie informativă) şi ştirile anticipative, cu o frecvenţă ceva mai redusă. Ştirile în evoluţie sînt difuzate foarte rar, dar, în general, mai mult absentează.

4 potrivit raportului imagine-text – aici domină exclusiv ştirile de genul imagine + text

5 conform criteriului spaţial – prioritate au ştirile naţionale şi cele regionale, în timp ce ştirile internaţionale sînt marginalizate.

        Rubrica „SPORT” optează pentru prezentarea narativă a ştirilor( respectîndu-se formatul standart – cu cele 5 puncte de interes : cine?  ce? unde?  cînd?  de ce?), urmînd modelul şcolii franceze, pe alocuri fiind atestate şi trăsături ale şcolii britanice. Realizatorii ştirilor sportive (Dumitru Antoceanu, Dinu Mija, Alexandru Gheorghiţă, Irina Crăciun, Oleg Diordienco )  nu văd sportul ca pe o ramură a showbizului, ce are în centrul său un star-system. De asemenea, ei evită ştirile banale, selective şi cele gen sport chatter (pălăvrăgeală sportivă). Ei optează pentru ştiri serioase şi agreabile în acelaşi timp. Descrierile lor se concentrează asupra descrierii directe a jocului pentru cei separaţi în spaţiu şi timp de un eveniment sportiv şi asupra a ceea ce s-a spus despre sport. Discursurile sportive sînt dominate de spectacole sportive, discuţii despre acestea şi comentarii ale sportivilor asupra performanţelor lor actuale în raport cu performanţele anterioare.

        Rubrica sportivă scoate în evidenţă aspectele pozitive ale realităţii sportive autohtone. Ea se manifestă ca o „cronică albă” a zilei (se evită subiectele sportive în care persistă violenţa), avînd obiceiul să-şi sfîrşească seria tematică cu un subiect pozitiv, menit să lase o impresie de bine sau lipsa unei impresii, lucru prin care reuşeşte să evite aruncarea publicului în depresie.

Punctele tari ale rubricii „SPORT” Punctele slabe ale rubricii „SPORT”
Rubrica „SPORT” optează pentru diversitate tematică, abordînd mai multe realităţi sportive, în diverse modalităţi (fie că optează pentru ştire, fie că optează pentru reportaj). Rubrica „SPORT” are o durată foarte scurtă, ceea ce nu constituie deloc un lucru îmbucurător şi satisfăcător pentru

publicul-ţintă, întrucît timpul său de emisie contribuie şi promovează o informare parţială, trunchiată, superficială şi limitată la frontierele realităţii sportive autohtone.

Trecerea spre rubrica sportivă se face prin prezenţa unui generic sonorizat şi animat, care contribuie la delimitarea clară a ediţiei informative propriu-zise de ştirile sportive. Se dă preferinţă surselor oficiale, ceea ce sporeşte riscul de plictiseală şi de detaşare a publicului.
Rubrica „Sport” optează pentru ştiri serioase şi mai des pozitive, evitînd senzaţionalul şi negativismul, ştirile gen bîrfă. Rubrica „SPORT” prezintă un număr redus de materiale informative, ceea ce denotă lipsă de interes şi de profesionalism.
Rubrica „SPORT” optează pentru difuzarea ştirilor obişnuite(cu o durată de aproximativ 1 minută şi 40 de secunde – limita minimă şi 2 minute – limita maximă), ceea ce contribuie la reducerea riscului de a plictisi publicul. Rubrica „SPORT” deţine un prezentator comun cu cel al ştirilor propriu-zise(din domeniul politic, social, economic, cultural), din cadrul ediţiei informative, ceea ce presupune un mai mare risc al apariţiilor unor gafe, întrucît crainicul devine foarte crispat şi nesigur în pronunţarea termenilor sportivi sau a numelor proprii din lumea sportului.
În timpul prezentării ştirilor se atestă prezenţa pauzelor (care uneori pot fi sonorizate) , ceea ce face mai clară delimitarea materialelor informative. Rubrica sportivă nu debutează cu un sumar al ştirilor ce urmează a fi expuse, ci optează pentru o trecere directă la subiect.
Ştirile rubricii sportive presupun un efort intelectual mic, întrucît sînt uşor de realizat atît timp cît vizează evenimente previzibile(şedinţe, conferinţe de presă, meciuri). În cadrul rubricii sportive a programului de ştiri „Mesager” lipseşte cu desăvîrşire un decor original, destinat în exclusivitate prezentării ştirilor sportive. Aici ar fi de menţionat şi lipsa unor materiale iconografice, care ar întregi atmosfera sau ar contribui la completarea ştirilor.
În prezentarea propriu-zisă a ştirilor sunetul de ambianţă e mereu prezent la datorie. Textele sunt expuse într-un limbaj plin de clişee(formule grosolane), ceea ce creează un obstacol în perceperea acestor ştiri de către majoritatea publicului. De asemenea, limbajul este pe alocuri melodramatic, ceea ce stoarce din seriozitatea subiectelor.
În cadrul materialelor informative, accentul se pune mai degrabă pe sport decît pe celebritate. Se meditează puţin asupra evenimentelor sportive. Analizele şi comentariile experţilor din domeniu sînt marginalizate. Atestăm mai multă consemnare a evenimentelor sportive, nu şi interpretarea profesionistă a acestora.

Concluzii

Rubrica „SPORT” a ediţiei informative „Mesager” reprezintă un model al jurnalismului sportiv serios, detaşat de principiile altor posturi de televiziune, în care divertismentul sportiv e cap de afiş. Ea cuprinde ştiri serioase şi agreabile în acelaşi timp, dar se orientează mai puţin spre interesele publicului în domeniul dat, întrucît publicul e adeptul unei culturi de masă, a unei culturi populare în care bîrfa valorează mult mai mult decît adevărul. După părerea mea, ceea ce vedem zilnic în cadrul rubricii sportive constituie un început bun şi cu mari perspective pentru soarta sportului autohton, dar în acelaşi timp împărtăşesc convingerea că aici e nevoie şi de o schimbare, lucru care poate fi obţinut printr-o analiză serioasă a gustului publicului-ţintă, dar şi  printr-o prezentarea originală a ştirilor. Rubrica sportivă îşi are punctele sale forte pe care ar trebui să le promoveze în continuare, dar la capitolul puncte slabe e nevoie de o renovare. La momentul actual, dac-ar fi să-i acord un calificativ atunci acesta ar fi – un 7 slăbuţ, dar sunt sigură că din perspectiva gustului public, rubrica sportivă ar fi apreciată cu cel mult nota 5. În ambele cazuri vorbim de note pozitive, ceea ce e un lucru îmbucurător. Totuşi această manieră de prezentare a ştirilor sportive poate fi îmbunătăţită, poate suferi nişte retuşări care să-i confere un aspect compatibil cu gustul publicului, iar realizatorii rubricii „SPORT” trebuie să ia în consideraţie acest fapt şi să-l transforme în realitate. 

Autor – Cristina Popa

Lucian Viziru: La 3 ani bunicul mi-a pus racheta de tenis în brațe

Posted in Monden with tags on octombrie 9, 2011 by crinapopa

Invitat la emisiunea „Dincolo de aparențe” de la Antena 2, Lucian Viziru a vorbit despre marea lui pasiune – tenisul.  Lucian a moștenit dragostea pentru tenis de la bunicul său Gheorghe, care a fost primul campion național la tenis din istoria clubului Steaua. „Copilăria mi-am petrecut-o pe terenul de tenis … La 3 ani, bunicul mi-a pus pentru prima dată racheta de tenis în brațe. Bunicul meu a fost un luptător, un om pentru care nu existau limite. Și-a dorit să depășească condiția de țăran, născîndu-se la țară, într-o familie săracă, și a învățat să joace tenis în cîmp cu fratele lui geamăn. Își dorea să fiu următorul Ilie Năstase al României”, a declarat Lucian Viziru. Interpretul a mai adăugat că tenisul i-a oferit multe lucruri în viață.

„Datorită tenisului am învățat cîteva limbi străine, m-am plimbat prin lume, am ajuns și în America – țara în care mi s-a luat și primul interviu în calitate de jucător de tenis”. Trofeele cîștigate de Lucian la competițiile de tenis îi înfrumusețează astăzi locuința. Despre prima cupă cîștigată în tenis, Lucian își amintește că a obținut-o în Austria, pentru un binemeritat loc 3. „Pentru mine a fost ceva important, întrucît pe atunci, în România se ofereau diplome scrie cu carioca și în cazuri mai fericite vreo medalie”. 

În copilărie, Lucian își amintește că a fost un copil răsfățat o vreme, după care toată presiunea a fost pusă pe umerii lui, avînd un nume mare în spate. Pe atunci nu avea un idol din lumea muzicală. Astăzi, în schimb, e un mare fan Sting. „Îl apreciez pe Sting pentru faptul că nu a apărut în presa de scandal”. La petreceri, Lucian adoră să asculte muzică de lăutari. O altă dezvăluire făcută de Lucian în cadrul emisiunii Dincolo de aparență ține de numele real al interpretului. „Am 4 nume – Petre Viziru Lucian Gheorghe. Gheorghe e și numele tatălui și bunicului. Mă mîndresc cu numele acesta. Augustin obișnuia să mă poreclească Gheorghiță”.  Și apropo de Augustin, fratele său mai mic, Lucian își amintește că a fost sadic cu el în copilărie făcîndu-i multe farse. Dar răutățile au durat pîna la 13 ani. Apoi, relațiile dintre ei s-au îmbunătățit. Astăzi, cei doi frați sînt ași în sport – Augstin -în biliard, Lucian – în golf și tenis.

La capitolul admiratoare, Lucian e ferm convins că numărul acestora a fost mai impunător atunci cînd s-a lansat în muzică, comparativ cu cariera de  tenismen. Amintindu-și de experiența Gaz pe foc, Lucian a declarat: „Nu-mi plăcea deloc piesa Adio. Nici n-am pus voce pe ea. Îmi place muzica lui Frank Sinatra. Îmi place foarte mult muzica în general. Muncesc cu drag ore întregi la ea”. Totodată, Lucian a dezvăluit că nu e genul de om care să spună nu manelelor. 

Cît despre soția sa, fosta colegă din liceu care la 17 ani nu-l accepta în calitate de iubit, el fiind un tip drăguț și mai puțin un bad boy cum le place fetelor, Lucian zice: „E femeia visurilor mele. Nimeni nu mi-a dat nici o senzație din cele pe care mi le-a dat nevasta mea”. Acesta a mai vorbit și despre cererea în căsătorie care a avut loc în parc, pe banca care acum 17 ani cei doi au avut o întîlnire romantică sub cerul înstelat. Iar la capitolul rolul de tătic, Lucian a declarat că se pricepe mai bine la preparatul laptelui decît la schimbatul scutecelor.