Cum e sa fii monitorizata in sarcina in Marea Britanie

WP_20150123_001

Noutatea ca urmeaza sa devin mamica m-a surprins placut de indata ce ma stabilisem la Londra, orasul in care sotul meu muncea de ani buni. Banuieli existau inca de acasa, dar de confirmat s-au confirmat aici, in Marea Britanie – tara pe care eu nu o prea aveam la suflet datorita climei sale racoroase, dar si vietii total diferite de ceea ce aveam eu acasa. Cind am facut testul de sarcina, mi-am pus mari sperante ca rezultatul va fi unul pozitiv, pentru ca ne-am dorit mult acest copil si ni l-am programat din timp(mai exact cu 2 luni dinaintea conceperii), inca din tara, cu toate analizele la zi si dozele de acid folic luate impreuna cu sotul meu, la recomandarea medicului ginecolog. Si uite ca fericirea a fost de partea noastra!

saved-image-73720E7639D85229213FACC1C8BA098D

Pana la acel moment facusem 3 teste de sarcina la cei 27 de ani impliniti, dar toate au fost negative si uite ca pentru mine cifra 4 s-a dovedit a fi cu noroc. Doua liniute – 2 cele mai frumoase liniute din viata mea asteptau nerabdatoare sa ma anunte ca sunt Mama! De la aflarea vestii si pina la prima vizita la medic aici in Londra a trecut, insa, circa o  luna. Motivul: eram nou-venita si nu figuram la evidenta la nici un GP(un fel de policlinica de sector-centru medical ca la noi in Republica Moldova). Primul pas a fost sa ma informez pe net unde se afla cel mai apropiat GP de locuinta mea, dupa care am mers acolo si am intrebat la receptie cum pot sa ma inscriu. Mi s-a cerut o dovada de adresa(orice factura pe numele meu, care sa confirme ca locuiesc in zona) , dupa care mi s-a explicat ca locurile sunt limitate si mi s-a dat un registru in care am fost rugata sa notez datele mele. 

wips cross

Raspunsul urma sa il aflu intr-o luna la aceeasi receptie, unde m-am apropiat si mi s-a confirmat ca am fost acceptata sa primesc asistenta medicala in acest centru medical, fara sa mi se ceara un ban. Cum au aflat ca sunt insarcinata, doamnele de la receptie mi-au facut o programare la asistenta medicala. Pentru a nu uita data programarii, intre timp, am primit prin posta si pe telefon mesaje si scrisori in care mi se reamintea data, ora si locul in care trebuie sa ma prezint pentru investigatii medicale.

Prima vizita la asistenta medicala a fost foarte surprinzatoare, 1. pentru ca la ei la GP personalul medical nu poarta uniforma ca la noi, 2. pentru ca intreaga consultatie medicala s-a bazat mai mult pe intrebari ce tin de istoricul sanatatii mele si al rudelor mele si completarea unor anchete de catre asistenta medicala. Atunci a fost pentru prima si ultima data in sarcina cand m-a pus sora medicala pe cantar si ulterior mi s-a masurat tensiunea si mi s-a facut o programare la medic in aceeasi institutie, pentru o alta zi.   

WP_20150603_003

La medic am mers cu sotul, pentru ca nu sunt o buna cunoscatoare de limba engleza si m-am gandit ca nu o sa fac fata investigatie, dar surpriza: si aici consultatia medicala s-a limitat doar la o serie de intrebari. Ce-i drept, medicul meu, Dr. G. Ibvijaro s-a dovedit a fi o Doamna foarte draguta si binevoitoare. Intrucat aveam antecedente de tromboza venoasa profunda, Dumneaei a urgentat programarea pentru spitalul din zona –Whipps Cross University Hospital , unde urma sa ma prezint la Comunitatea moaselor, cu proba de urina si vitaminele/acidul folic pe care il luam de la inceputul sarcinii. Si la Comunitatea Moaselor norocul a fost de partea mea. De data asta, cei de la spital mi-au oferit un traducator care a fost prezent pe toata durata investigatiei, care de asemenea s-a redus la un sir de intrebari care mi-au furat mai bine de o ora din acea zi, iar pe final am avut posibilitatea sa imi aud pentru prima data bebelusul sau mai bine zis bataile inimioarei lui, care dupa cum au zis si moasele vorbeau de la sine ca port sub inima un bebe fericit. 

La comunitatea moaselor am primit o brosura cu informatii referitoare la sarcina si analizele pe care urma sa le fac, un dosar medical – Orange book, in care medicii urmau sa noteze istoricul sarcinii mele, un tub cu vitamina D si acid folic si un pachet cu tot felul de surprize pentru mine si bebe – reviste, scutec de unica folosinta, crema pentru bebe… Dupa Comunitatea Moaselor a urmat primul scan(in Marea Britanie, gravidele beneficiaza de 2 scanuri gratuite si doar in cazuri exceptionale -3) – prima ecografie -prima intilnire cu bebe- cel mai emotionant moment din viata mea. Medicul de la scan a fost foarte dragut si s-a bucurat pentru bucuria noastra. In plus nu am platit ecografia, ci doar ni s-au cerut 6 lire – costul pentru prima poza cu bebe in burtica, pe care am luat-o  cu noi acasa. Au urmat, apoi, in aceeasi zi, primele probe de sange, care m-au surprins placut, intrucat nici nu am simtit cand mi s-a infipt acul in vena. Tinand cont de antecedentul meu de tromboza venoasa profunda, am urmat apoi o investigatie ampla la inima – o ecocardiograma, care mi s-a oferit de asemenea gratuit si foarte profesionist. Cert e ca a durut destul de tare, intrucat aveam sanii foarte sensibili la acel moment si mi s-a apasat pe ei mai bine de 10 minute.  

 La al doilea scan, ni s-a confirmat sexul bebelusului si ni s-a spus ca intrucat bebe se dezvolta normal, de acum inainte voi fi monitorizata doar de moasa de la GP si de asistentele si medicii de la Whipps Cross University Hospital, la care v-a trebui sa ma prezint  cam o data pe luna. Prima intalnire cu moasa mea nu a fost deloc stresanta. Dansa mi-a investigat proba de urina pe care am adus-o de acasa, mi-a ascultat bebelusul si inimioara acestuia, mi-a masurat burtica si tensiunea si m-a intrebat despre starea mea de sanatate si a notat totul in dosarul meu medical, inmanindu-mi si un certificat care confirma ca sunt insarcinata si puteam sa il prezint angajatorului meu.

La antenatal Clinic din cadrul Whipps Cross University Hospital, investigatiile incep cu prezentarea la receptie, asteptindu-ti randul conform numarului indicat pe tichetul pe care il rupi chiar din preajma. Tot ce trebuie sa faci e sa inminezi celor de la receptie dosarul de sarcina si sa ii anunti ca ai o programare pentru astazi. Ei iti vor da un tub si te vor ruga sa mergi la baie pentru o proba de urina. Cu acea proba esti mai apoi invitat la asistenta medicala, care va iesi pe hol strigandu-ti numele. In cabinetul asistentei medicale ti se va investiga proba de urina si ti se va masura tensiunea, dupa care vei fi invitata sa astepti pe hol pana va iesi un medic si te va invita pentru alte investigatii. De fiece data medicul va fi altul, cel putin asa e la Whipps Cross University Hospital, iar vizita la medic se rezuma in linii generale la cateva intrebari despre starea ta de sanatate, instiintarea cu privire la rezultatul probelor tale de urina, tensiune si sange. De asemenea, de fiece data medicul iti va asculta bebelusul, masurandu-i bataile inimii.    

In cazul in care pe parcursul sarcinii medicii vor observa ca bebe e foarte mic, comparativ cu varsta lui, medicii te vor programa pentru inca 1-2 scanuri(ecografii), dupa care iti vor injecta 2 zile 2 injectii de Dexamethasone 12 mg(cum s-a intamplat si in cazul meu, fatul cantarind 1669 g si 32 cm la 34 saptamini). Aceste injectii vor dezvolta plamanii fatului si ii vor pregati sa functioneze ok in caz de nastere prematura. Glucocorticoizii () cum ar fi dexamethasone sodium phosphate) accelereaza maturitatea pulmonara daca sunt administrati intre saptamanile 29-34. Pentru a fi efectivi sunt necesare cel putin 24 de ore din momentul instituirii tratamentului, iar efectul nu depaseste 7 zile. Singurul risc ar fi de hipoadrenalism – lipsa secretiei de cortizol de catre suprarenala…aceasta forma poate fi fatala, dar se intampla doar la doze foarte mari de glucocorticoizi, ceea ce nu este cazul.

Ce-i drept, aceste injectii sunt foarte dureroase, intrucat se fac cu ace groase) si se injecteaza in fese.  Asa ca inarmati-va cu mult calm si rabdare daca v-au fost prescrise. La Whipps Cross University Hospital, toata procedura este realizata in sectia Magnolia Ward , Zone 2, Floor 1. Asistentele de acolo sunt foarte dragute si atente la fiece problema a pacientei. Odata ajunsa acolo te adresezi la receptie cu dosarul de sarcina, dupa care esti rugata sa astepti in sala de asteptare, iar de acolo esti dusa in salon, unde ti se masoara tensiunea si temperatura, si apoi vei fi conectata la un aparat pentru a monitoriza bataile inimii bebelusului. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: