Arhivă pentru hepatita

Aspirina ar putea fi un remediu eficient in caz de depresie

Posted in Sănătate with tags , , , , , on mai 15, 2015 by crinapopa

aspirina-diaria-contra-cancer

Aspirina ar putea fi un remediu eficient in caz de depresie. La aceasta concluzie au ajuns recent oamenii de stiinta danezi. Cercetatorii au realizat un experiment in cadrul caruia au analizat corespondentele a 3,6 milioane de persoane, timp de doi ani si au stabilit ca,maladii inflamatorii ca artrita sau boala Crohn, dar si maladii ca hepatita au dus zeci de persoane in pragul depresiei.

Voluntarii, insa au gasit ac de cojoc pentru starea depresiva in consumul banalei aspirine. Acum, cercetatorii sunt convinsi ca depresia poate fi usor invinsa cu ajutorul aspirinei fara a apela la antidepresante. 

Consumul de cafea naturală previne ciroza hepatică

Posted in Sănătate with tags , , on aprilie 15, 2014 by crinapopa

2_28_11_SupremeCoffee7598

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 1,3% din decesele survenite pe întreg Glob pământesc sau cauzate de ciroza hepatică.  Ciroza hepatică este o afecţiune hepatică difuză, ireversibilă, progresivă, în care ţesutul hepatic sănătos este înlocuit de ţesutul fibros. Pe măsură ce se dezvoltă ciroza, ţesutul fibros înconjoară celulele hepatice normale, determinând aspectul nodular, care împiedică funcţionarea normală a ficatului. Cauzele cele mai frecvente de ciroză hepatică sunt hepatitele cronice B, C şi D, şi boala alcoolică a ficatului. De asemenea, maladia poate fi cauzată și de unele medicamente şi substanţe toxice. Unele persoane suferă de ciroză hepatică fără o cauză evidentă, afecţiune denumită ciroză criptogenă (fără etiologie cunoscută).

Recent, oamenii de știință din Singapore au stabilit că consumul de cafea naturală previne ciroza hepatică. Cercetătorii au realizat un studiu timp de 15 ani pe un eșantion de 63.000 de persoane cu vârste cuprinse între 45-74 de ani. În cadrul cercetării, au fost luați în calcul mai mulți factori cum ar fi modul de viață, regimul alimentar și starea de spirit. Pe durata studiului, au decedat 24% din participanții la studiu. Ciroza hepatică a ucis 114 persoane. 

La finele cercetării, oamenii de știință au constatat că consumul a 2 cești de cafea scade cu 66% riscul de ciroză hepatică. Totodată, cercetătorii au stabilit că consumul regulat de sucuri sau ceai verde nu a avut nici un efect în ceea ce privește previnerea acestei maladii. De asemenea, s-a stabilit că consumul de cafea nu pot proteja organismul de hepatitele cronice, ce se fac vinovate deseori de afectarea ficatului. 

Produsele fast-food sunt la fel de periculoase ca virusul hepatic

Posted in Sănătate with tags , , on februarie 22, 2013 by crinapopa

YUMMY-FAST-FOOD-fast-food-33414483-1600-1073

Produsele fast-food sunt la fel de periculoase ca virusul hepatic. Cel puțin aceasta este concluzia unui studiu recent citat de publicația Daily Mail.  Potrivit oamenilor de știință produsele de tip fast-food atacă ficatul la fel de agresiv precum virusul hepatic. Puiul prăjit, inelele de ceapă şi cartofii prăjiţi atacă cel mai puternic ficatul, potrivit specialiştilor.

Afecţiunile hepatice

Posted in Sănătate with tags , on iulie 10, 2009 by crinapopa

liver-aid-protejeaza-ficatul

Ficatul este cel mai mare organ intern cu o deosebită capacitate de regenerare. Ficatul este o glandă anexă a tubului digestiv situat sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului. El este format din 4 lobi cu deosebite funcţii pentru organism: asigurarea energiei, filtrarea toxinelor din sânge, asigurarea rezervelor de substanţe nutritive, producţia bilei(un lichid galben-verzui care contribuie la digestia grăsimilor). Funcţia principală a acestui organ constituie stocarea şi asigurarea cu energie a organismului prin menţinerea glucozei la nivel constant în sânge.

Ficatul controlează producerea şi eliminarea colesterolului. El ne conferă  rezistenţă în faţa infecţiilor prin producerea de factori imuni care îndepărtează bacteriile din sânge. Este singurul organ cu putere de regenerare. Printre bolile ce-l pot ataca se numără: hepatitele virale, litiaza biliară, ciroza, ficatul gras şi cancerul de ficat. Se cunosc 8 genotipuri ale virusului hepatic. Cele mai cunoscute sunt A, B, C, d, E. Virusul A se transmite pe cale orală. Virusul B şi C se transmit prin contactul cu sângele infectat. Principalele căi de transmitere a virusurilor hepatice B şi C sunt: sexul neprotejat, injectarea intravenoasă a drogurilor cu ace nesterilizitate, piercing, efectuarea manichiurei şi a pedichiurei cu instrumente nesterilizate corespunzător, procedura stomatologică cu instrumente nesterilizate sau de la mamă la făt la naştere.  

Hepatita A este forma cea mai uşoară dintre hepatite şi se poate vindeca fără tratament medical. Se poate transmite prin contact direct, cel mai frecvent prin mâini nespălate cu apă şi săpun, contaminarea cu materii fecale, prin consumarea apei sau a alimentelor contaminate. Principalele simptome ale bolii sunt icterul, scăderea poftei de mâncare, greaţă. În perioada convalescenţei se recomandă multă odihnă şi respectarea unui regim alimentar corespunzător. Hepatitele B şi c sunt periculoase din cauza că se pot croniciza, degerând în ciroze şi cancere hepatice.

75% din cazurile de hepatită vor dezvolta forma cronică a infecţiei. Hepatita C, descoperită în 1989, este o infecţie a ficatului, transmisă prin sânge(transfuzii de sânge, ace infectate, acupunctură, tatuaje, stomatologie…). 20% din cazurile de hepatita C se vindecă spontan . Perioada de incubaţie a acestui tip de hepatită este de 5-6 săptămâni. În majoritatea cazurilor boala nu prezintă simptome. Simptomele apar în faze avansate: oboseală, sensibilitatea sau disconfortul sub coasta dreaptă, greaţa, scăderea apetitului alimentar, durerile musculare şi articulare.  

Hepatita B este de 100 de ori mai periculoasă. Ea nu poate fi stopată, ca în cazul hepatitei C, ci doar ţinută sub control. Singurele metode de prevenire a hepatitei B şi C sunt: monitorizarea analizelor sangvine, precauţie în manevrarea sângelui, produselor de sânge, lichidelor organismului uman…

Hepatitele virale B şi C fac mai puţine victime

Posted in Actual, Sănătate with tags on decembrie 24, 2008 by crinapopa

Incidenţa morbidităţii prin hepatitele virale B şi C s-a diminuat în primele 6 luni ale anului curent, cu aproximativ 22%, constituind 70 de cazuri.
Potrivit unui raport de activitate întocmit de Direcţia de Statistică din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, din capitală, din totalul de112 cazuri de infecţii hepatice acute, înregistrate în instituţia medico-sanitară de profil, 41% din cazuri o constituie infecţiile cu VHB(hepatita de tip B) şi 21% – infecţiile hepatice de tip C, numărul cazurilor de infectare cu viruşi hepatici fiind în descreştere, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cînd s-au înregistrat 260 de cazuri de infecţii virale acute şi 1648 de cazuri de hepatite cronice.


Potrivit bilanţului, de pe urma infecţiilor hepatice virale de tip B şi C au suferit atît persoane apte de muncă, cît şi copii, coraportul în funcţie de vîrstă fiind de 1:2 persoane. Acelaşi bilanţ relevă că rata morbidităţii prin hepatitele virale, în funcţie de sex, are o incidenţă mai mare în rîndul femeilor, constituind circa 60% din totalul de cazuri depistate, în timp ce, în rîndul copiilor cea mai înaltă frecvenţă a îmbolnăvirilor cu hepatitele virale de tip B şi C se atestă la copii cu vîrstă cuprinsă între 14-18 ani(68% din cazuri), 4-14 ani(13%), 1-2 ani(9%).

Hepatitele virale reprezintă un grup de maladii infecţioase, antroponoze, cauzate de virusuri hepatotrope, cu diverse mecanisme de transmitere(direct, prin transfuzii de sînge ori plasmă infectată provenind de la purtători cronici de viruşi, indirect, prin intermediul unor instrumente chirurgicale, ace de seringi, instrumentar stomatologic, ace de acupunctură infectate, prin contact sexual neprotejat cu persoane contaminate) şi manifestări clinice ce se caracterizează prin fenomene de intoxicaţie generală, dereglări ale sistemului digestiv, îndeosebi ale funcţiei ficatului, cu/sau fără apariţia icterului, iritabilitate, oboseală, anorexie.

Evoluţia acestora pot cauza ciroză hepatică, cancer şi chiar cazuri de deces.
Pentru a preveni creşterea morbidităţii prin hepatite virale, Iurie Lichii, medic infecţionist în cadrul Centrului Medicilor de Familie Nr. 6, din capitală, recomandă populaţiei să apeleze la vaccinare împotriva infecţiilor virale, protejarea în timpul raporturilor sexuale, evitarea utilizării acelor sau a seringilor folosite, precum şi a instrumentelor ce ar putea avea urme de sînge pe ele(aparate de ras, periuţe de dinţi), evitarea efectuării tatuajelor sau piercingurilor în locaţii dubioase, care nu prezintă încredere.   Potrivit unor date statistice din martie 2008, hepatitele virale reprezintă a cincea cauză de deces în ţara noastră, cu circa 3000 de decese înregistrate pe an şi cu o rată a mortalităţii de 7 ori mai înaltă decît în ţările Uniunii Europene.